Teme stringente

S-a încheiat ediția a doua a Dezbaterilor de la Sinaia (26-27 octombrie 2018), organizate de Fundația Alexandrion la Hotelul New Montana din Sinaia. Tema în dezbatere a fost „Economia Estului. Post-austeritatea și consecințele ei”. Dintre foarte diversele și exigentele personalități care au participat, nu am găsit nici o voce care să nu spună că a fost un succes deplin – ca nivel profesional al participării, ca substanță a intervențiilor, ca reprezentativitate a acestora, ca responsabilitate a abordării, ca anvergură a concluziilor. Având în minte indicatorii de performanță ai unor asemenea reuniuni internaționale, pot spune, la rândul meu, că și această ediție a fost o reușită.

Lucrările ediției de debut, pe tema: „Statul de drept. Premise, condiții, funcționare” (martie 2018), pot fi cunoscute de cititori dintr-un volum cu același titlu, tipărit de editura Meteor (București) și pus deja în circulație. Ca și ediția anterioară,ediția a doua a Dezbaterilor de la Sinaia ne oferă temeiuri să considerăm că aspirația Fundației Alexandrion de a vedea înfiripându-se la Sinaia un Davos la Carpați, se împlinește. Mai sunt multe de făcut, dar o tradiție a început deja să prindă contur.

La Dezbaterile de la Sinaiaau fost invitate și de această dată personalități profilate, de pe întregul spectru al opțiunilorcivice și politice. Invitații au fost miniștriși foști miniștri, din România și din alte țări, proprietari și manageri de firme și bănci,universitari, cercetători și ziariști de prim plan. Fiecare a avut posibilitatea să-și expună argumentativ opinia.

Este greu de sintetizat în puține cuvinte ceea ce s-a prezentat și dezbătut la Sinaia în 26-27 octombrie. A fost împărtășităconvingerea că economia are un rol crucial în evoluția societăților actuale, dar evoluează în mediul dependențelor de politici economice, sociale, de cultură și de istorie. Reglementările juridice și politicile o condiționează. S-a vorbit de declinul moral al afacerilor și s-au preconizat alternative.

S-a evocat pe larg importanța esențială a strategiilor naționale de dezvoltare. Ar fi util să existe nu doar un proiect de țară, ci multiple proiecte de țară, corespunzător viziunilor marilor curente de gândire politică. O țară nu-și poate rezolva problemele în izolare, dar nici așteptând minuni de undeva. Fiecare țară își poate vedea rezolvate problemele prin inițiative și abordări proprii. Fiecare este responsabilă de sine. Situația este de așa natură că rezolvările sunt adesea individuale, iar atitudinea proactivă este decisivă.

S-a reafirmat importanța guvernării proprii, prin reglementare. Nu dau rezultate guvernările invadante, dar nici guvernările debile, pasive. Guvernele nu trebuie să conducă economia, dar, prin reglementări legale adoptate de Parlamente și măsuri proprii adecvate, ele pot asigura dinamici convenabile ale economiei. Piața este regulatorul principal al economiei, dar trebuie să știi să o folosești în interesul creării de capacități productive, nu pentru stingerea lor. Când apar lacune în această cunoaștere, se produc pierderi, ca și atunci când se evită piața. Globalizarea aduce o solicitare de competitivitate, dar și o oportunitate de dezvoltare, prin organizări raționale, democratizări și înnoire culturală.

S-a subliniat, de asemenea, că abordarea sărăciei și a emigrării cer soluții economice și instituționale. Politicile de integrare socială au importanță fundamentală. Nu există dispensă de la efortul sistematic de creare de locuri de muncă. Nu există dispensă de la reforma justiției și democratizarea societății. Nici o democrație nu este viabilă dacă nu este meritocratică– nici o instituție nu dă randament dacă nu cultivă ierarhiile ce rezultă din merite. Acolo unde sunt confuzii de valori, iar ierarhiile au alte surse decât meritele profesionale, civice, morale, instituțiile și societatea pierd, inclusiv financiar și economic.

S-a evidențiat importanța economică a preluării, prin instituții abilitate și funcționale, a deciziilor de bază privind folosirea propriilor resurse naturale, demografice, profesionale, culturale. Nimeni nu poate substitui o societate și instituțiile ei în răspunderea pentru gestionarea acestor resurse și în răspunderea de sine. Nimeni nu poate să-i ia unei societăți această răspundere.

Este ușor să se pună nereușitele în vina altora, dar trebuie luate în seamă două fapte. Pe de o parte, trăim într-o societate a competiției, încât nu poți reproșa competitorilor că-și urmăresc interesele. Pe de altă parte, în România, suntem în situația în care toate înțelegerile, inclusiv acelea care par că aduc pierderi, sunt semnate de reprezentanți români. Țara noastră ar câștiga enorm dacă ar fi bine reprezentată la negocieri, în organisme internaționale și în orice împrejurare. De prea multe ori, în reprezentareala nivelul instituțiilor europene, în cooperările internaționale, în conlucrările dintre statenu se înțeleg profund problemele, nu se înțeleg interesele durabile ale țării și este mulțumire cu gesturi convenționale.

S-a pus în relief importanța actuală a ceea ce se petrece în Uniunea Europeană. Nici pentru România nu există alternativă la Uniunea Europeană, dar nu ești proeuropean demn de nume dacă nu iei în seamă criza în care a intratUniunea, ca urmare a evoluției istorice, a nevoii de noi soluții și datorită anvergurii nemulțumitoare a decidenților, și dacă nu manifești atitudini favorabile înnoirii.

Responsabilitatea de sine este componentă a europenității, ca și libertatea și dreptatea. A fi european nu înseamnă plierea mimetică la orice vine de undeva, ci analiză și decizie responsabilă de situație. A fi european înseamnă a te preocupa de soluții noi în situații noi. Nu duce la nici un rezultat aruncarea vinei pe țări, partide și persoane din Uniunea Europeană. Astăzi,Uniunea Europeană are ea însăși nevoie de reorganizarea promisă ce constă în trecerea – cum spun cei mai mari economiști europeni ai momentului – de la democrația Consiliului European la democratizarea profundă a noii Europe, cu toate implicațiile.

Mulțumesc cu deosebireparticipanțilorla Dezbaterile de la Sinaia veniți din Canada-SUA, Polonia, Ungaria și alte țări. Mulțumesc din toată inima participanților venițidin țară! Mulțumesc tuturor pentru că am realizat împreună, într-o atmosferă de lucru, cooperativă, o ediție de referință a dezbaterii din societatea românească actuală! Exprim gratitudine președintelui și prim-vicepreședintelui Fundației Alexandrion pentru că au asigurat, la Hotelul  New Montana din Sinaia, condiții optime pentru dezbateri! Sunt recunoscător Secretariatului asigurat de Fundație și întregului aparat administrativ!

Dăm întâlnire celor interesați la edițiile din 2019 ale Dezbaterilor de la Sinaia, când, împreună cu cei mai proeminenți specialiști din Europa, incluzând țara noastră, SUA și alte țări, vom dezbate alte teme stringente ale actualității. În martie 2019 vom abordaCriza educației și soluțiile, iar în octombrie 2019 vom dezbateStarea Uniunii Europene și perspectivele.(Andrei Marga, Cuvânt la închiderea celei de a doua ediții a Dezbaterilor de la Sinaia, 26-27 octombrie 2018).