Teo Vrăsmaş, evocat la cenaclu

Cenaclul George Coşbuc a organizat, la Casa de Cultură a Sindicatelor, o întâlnire în cadrul căreia a fost evocat poetul Teo Vrasmaş la 15 ani de la trecerea la cele veşnice. După cuvântul de bun venit a preşedintelui Emil Dreptate, frâiele au fost preluate de scriitorul Niculae Vrăsmaş, fratele poetului, care a făcut o scurtă prezentare a activităţii acestuia, pe mai multe paliere culturale, apoi a citit câteva poezii ce au impresionat asistenţa. Născut la 4 noiembrie 1931 la Prundu Bârgăului, poetul Teo Vrăsmaş s-a înălţat, prematur, la cele veşnice în 17 aprilie 1998. A urmat şcoala primară în comuna natală şi apoi Liceul „Al. Odobescu” la Bistriţa, unde a avut ca profesor de limba română pe Teohar Mihadaş, care l-a stimulat în arta poeziei. După liceu s-a încadrat în învăţămînt, prima dată ca învăţător la şcoala din Valea Tureacului, apoi, după serviciul militar s-a reîntors în învăţământ, absolvind la fără frecvenţă Facultatea de Biologie - Geografie din cadrul Universităţii “Babeş - Bolyai” din Cluj, lucrând ca profesor, director de şcoală şi cămin cultural,la Tiha Bârgăului, la Suseni, Bistriţa Bârgăului, Cuşma şi Matei, unde a fost şi director, apoi profesor la Parva unde a fost şi director de cămin cultural, încheindu-şi activitatea didactică la Sângeorz Băi, până la pensionare. A cutreerat întreg judeţul, pentru cercetări geografice şi etnoculturale, dar şi întreaga ţară fiind un deosebit ghid turistic, desfăşurând în paralel intense activităţi culturale, de cercetare monografică şi scriind poezii, până la sfârşitul vieţii. Principala sa preocupare a fost poezia, cele mai importante poeme fiind pregătite în mai multe volume, din care unele au fost tipărite postum “De dragoste şi dor” (2007) şi “Versuri rebele” (2008), în editura bistriţeană Karuna, precum şi o plachetă bilingvă, româno-franceză, “Nori dantelaţi – Nuages Denteles”, la Editura Eikon, Cluj – Napoca (2008).
A fost o întâlnire frumoasă, sub semnul cinstirii înaintaşilor, la care au fost prezenţi directorul instituţiei, Alexandru Câţcăuan, scriitorii Victor Ştir, Veronica Ştir, Olimpiu Nuşfelean, Marilena Toxin, Lucreţia Bucur, Ioan Borşa, Titus Wachsmann Hogiu, Virgil Raţiu, Traian Parva Săsărman, George Ţâra.