Timpul lecturii

Duminica dimineaţa
Pot citi în voie:
Încă de la primele ore
Păsările cântă,
Ele cântă şi
În restul săptămânii
Dar eu nu le aud
Pentru că e prea mult zgomot
Şi gândul meu devine surd
De grija zilei;
Apoi frunzele foşnesc în copacii
Din faţa ferestrei
Şi eu clipesc odată cu ele
Încercând să mişc ochii
În ritmul lor;
Puţin mai târziu
Clopotele cheamă la rugăciune
Şi atunci tocurile doamnelor
Pocnesc pe străzi
În graba lor de a-şi ierta
Păcatele săptămânii;
Câte o portieră de maşină
Este trântită de vreun bărbat
Fără astâmpăr
Sau de vreun copil
Ce abia aşteaptă plimbarea
Promisă, ca un premiu;
Când roţile pornesc,
Ştiu că oraşul rămâne gol,
Ca un stup după roire;
Duminica dimineaţa
Pot citi în voie
Pagini multe, multe...