Uniunea Europeană şi “criza refugiaţilor”

Migrația necontrolată spre Europa, apărută pe fondul sărăciei, războiului și instabilității din vecinătatea continentului, este, fără îndoială, una dintre cele mai stringente probleme la nivel global. Această realitate este evidenţiată şi de faptul că peste 5000 de persoane au murit, începând cu anul 2014, încercând să traverserze Marea Mediterană cu ambarcațiuni neechipate corespunzător.
Pentru a combate criza migrației, Comisia Europeană a adoptat, în cursul anului 2015, Agenda europeană privind migraţia, pe baza căreia au fost introduse o serie de măsuri, printre care şi două mecanisme de urgenţă, pentru relocarea a 160.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională, din statele membre cele mai afectate către alte state membre.
Pentru salvarea vieţilor oamenilor împinşi spre Europa de situaţiile tragice din ţările lor, Europa a pus în aplicare măsuri urgente. Spre exemplu, triplând resursele şi activele puse la dispoziţia operaţiunilor comune ale Frontex din Marea Mediterană - Poseidon şi Triton - s-a reuşit salvarea a peste 122.000 de vieţi omeneşti, doar în ultimele 6 luni, numărul persoanelor salvate crescând cu 250%. În cadrul acestor mecanisme funcţionează echipe de intervenţie specializate care ajută autorităţile Statelor Membre cu identificarea, înregistrarea şi procesarea noilor veniţi.
Eforturile Comisiei s-au intensificat şi în ceea ce priveşte combaterea traficului de refugiaţi şi desfiinţării grupurilor de traficanţi de persoane. De asemenea, au fost luate măsuri pentru a repatria, către statele de origine, imigranții ilegali care nu au, în realitate, nevoie de protecție internațională.
Desigur, măsurile luate de Uniunea Europeană nu vizează doar salvarea refugiaţilor, ci şi combaterea cauzelor care au dus la crearea acestei crize. Până în prezent, Uniunea a mobilizat aproximativ 4 miliarde de euro sub formă de asistență umanitară, asistență pentru dezvoltare, asistență economică și asistență pentru stabilizare, destinată atât locuitorilor Siriei, cât și refugiaților sirieni și comunităților care i-au găzduit din țările învecinate, și anume Liban, Iordania, Irak, Turcia și Egipt. De asemenea, fonduri de 1,8 miliarde de euro urmează să fie utilizaţi pentru a institui un “fond fiduciar de urgenţă pentru stabilitate şi abordarea cauzelor profunde ale migraţiei neregulamentare din Africa”. Tot pentru ameliorarea cauzelor crizei, Uniunea a intensificat ofensiva diplomatică asupra unor ţări terţe şi sporirea cooperării cu acestea, în vederea creării de măsuri comune care să ducă la o gestionare mai bună a migraţiei încă din statele de origine ale refugiaţilor şi la nivelul rutelor pe care migranţii se deplasează spre Europa.
Criza a arătat că, dincolo de aceste măsuri imediate, este nevoie și de o regândire a modului în care sunt gestionate granițele externe ale Uniunii Europene și a cadrului legislativ privind acordarea azilului. Astfel, pentru anul viitor, Comisia își propune corectarea lipsurilor și slăbiciunilor arătate de actualul sistem și consolidarea rolului Oficiului European de Sprijin pentru Azil.
Uniunea Europeană, cel mai important furnizor de ajutor umanitar din lume, a depus eforturi substanțiale pentru combaterea crizei refugiaților și pentru salvarea vieților persoanelor nevinovate alungate din căminele lor de războaie, sărăcie și terorism. De altfel, solidaritatea și prețuirea vieții nevinovaților este o valoare esențială a Uniunii Europene, subliniată şi de Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker: „Când vorbim despre migrație vorbim despre oameni […] Vorbim despre oameni care au trebuit să fugă din calea războiului din Siria, de teroarea ISIS din Libia sau de dictatura din Eritreea. Și ceea ce mă îngrijorează este să văd resentimentul, respingerea și frica îndreptată împotriva acestor oameni de către unele părți din populație. […] Ceea ce mă îngrijorează este să aud politicieni, de la stânga la dreapta spectrului politic, hrănind un populism ce aduce doar furie, nu și soluții, discursul rasist și declarațiile aspre care amenință una dintre cele mai mari realizări de-ale noastre – Zona Schengen și absența granițelor interne; aceasta nu este Europa”.

Pentru informaţii detaliate despre Uniunea Europeană, instituţiile sale, drepturile cetăţenilor europeni, contactaţi Centrul de informare Europe Direct Bistriţa

Centrul Europe Direct Bistriţa