ZIUA CULTURII, la Năsăud. Eminescu e pretutindeni

Al șaptelea copil dintre cei unsprezece ai căminarului Gheorghe Eminovici și a Ralucăi Eminovici, și-a sărbătorit ziua în grădina casei Veronicăi, în vecinătatea Casei de Cultură „Liviu Rebreanu” din Năsăud. Aici și-au dat întâlnire iubitori ai culturii, ai poeziei, reprezentanți ai primăriei, ai organizațiilor culturale nonguvernamentale Astra și Liga Scriitorilor, găzduiți de Casa de Cultură. Aici a fost onorat cu flori, poezie și cântec, cel rebotezat de nașul său literar Iosif Vulcan, cu un nume mai românesc, din Eminovici în Eminescu, nume acceptat și de familie, cu care a rămas în toată scurta sa viață.
S-au depus coroane la monumentele celor doi Mihai – Vera, cât și la scriitorii din vecinătatea lor, respectiv Liviu Rebreanu și Adrian Păunescu, după care în sala mică a Casei de Cultură s-au depănat amintiri, începând cu mesajul primarului de Ziua Culturii române, mesaj prezentat de Consilierul local, președinta comisiei de cultură Claudia Talpoș. Scriitorul Ioan Boțan, președintele Astrei năsăudene a coordonat toată activitatea culturală năsădeană, cu gânduri, idei și fapte luate din literatura română.
Eminescu, nordul și sudul, estul și vestul, deci pretutindeni, a avut strânse relații cu ardelenii, trăind o bună parte printre românii ardeleni de la Blaj, Sibiu, Timișoara, Arad și desigur, Năsăud și Feldru, vizitând probabil casa familiei Câmpeanu din Năsăud și pe prietenul său Neamțu din Feldru, așa cum reiese din cuvântul scriitorului Mircea Daroși. Aici, pe meleaguri ardelene marele poet a cunoscut unitatea de limbă, de aspirații, care i-a unit pe români, iar el a devenit prin creația sa poetică, cel mai adevărat reprezentant și cel mai zelos propagator al simțămintelor de unitate națională la noi.
Reprezentantul condeierilor năsăudeni îl scoate în față pe Eminescu - revizor școlar și prietenia cu Ion Creangă, o prietenie bine sudată, unicat în literatura română, amintind de cartea lui Mircea Ștefan - „Mihai Eminescu-revizor școlar”, scoasă la Editura Didactică și Pedagogică. A intervenit cu o surpriză, un dialog dintre Mihai și Vera pe marginea celor două poezii: Și dacă--------Eminescu-Veronica, în interpretarea celor doi Lucreția și Ioan Mititean surpriza zilei, ca și apariția pe ecran a familiei Vaida Ana și Vișu, recitând și citind minute în șir din poeziile eminesciene, lucru făcut și de scriitorul Ioan Seni, care a citit din creațiile poetului și din creațiile altor scriitori ce-l omgiază pe gânditorul și filosoful de azi.
Intervine scriitorul Ștefan Ghioc vorbind despre istorie, limbă și pământ, adică cei trei stâlpi pe care se ține neamul românesc. Scriitorul Valeri Toderici, de la Telciu, aduce în acest cadru mesajul sătenilor de a păstra sâmânța neamului, citindu-l pe Eminescu. Directorul Casei orășenești de cultură, tânărul Ionuț Nistor un bun recitator, a adus din când în când, mesaje din vasta operă eminesciană, îmbinate cu cântece pe versurile poetului sau a lui Grigore Vieru, cântate de Vișu Vaida, cu întreaga adunare, având un singur dor adică, și generațiile ce vor urma, să-l aibă în suflet pe poet, așa cum îl avem noi, cei de azi.
Fiind Ziua Culturii, se dă glas revistelor „Astra năsăudeană” și „Glasul Armadiei”, prezentate de realizatorii acestora Mircea Daroși și Macedon Tofeni, doi scriitori animați de frumos și dorința de a promova cultura prin creațiile literare, minunate edificii spirituale.