Bistriţa s-a înfrăţit cu Rehovot (Israel). Educaţia, primordială în această colaborare

Primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, şi Rachamin Malul, primarul oraşului Rehovot (Israel), au semnat, astăzi, la Bistriţa, Înţelegerea de Cooperare dintre cele două municipii, reconfirmând astfel documentul parafat în noiembrie 2016 la Rehovot. Oraşul Revohot devine astfel cel de-al optulea oraş înfrăţit cu Bistriţa. La evenimentul festiv găzduit de sala mare a Primăriei, au participat prefectul Ovidiu Frenţ, viceprimarii Bistriţei – Cristian Niculae şi Gelu Muthi, consilierii locali Constantin Rus, Vasile Moldovan, Sorin Hangan şi Attila Antal, Viorica Cira – promotor al acestei colaborări. De cealaltă parte, din delegaţia condusă de primarul Rachamin Malul au mai făcut parte av. Ilan Leibovitch, fost deputat şi promotor al cooperării între Israel şi România, dr. Rony Baum – consilier local, Moshe Marcel Basch, originar din Bistriţa, promotor al relaţiilor dintre oraşul din care a emigrat şi cel în care trăieşte acum. De asemenea, au fost invitaţi Fredi Deac – reprezentant al comunităţii evreieşti din Bistriţa, Dan Has – reprezentant al comunităţii evreieşti din România şi Emanuel Pusztai- reprezentant al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

După intonarea imnurilor naţionale ale Israelului şi României, primarul Ovidiu Creţu a prezentat istoria municipiului Bistriţa, dar şi aspecte ce ţin de viaţa economică, culturală, sau de educaţie. În mesajul său, primarul Ovidiu Creţu a punctat anul 1848, anul emancipării minorităţilor în Imperiul Habsburgic, care a făcut posibilă şi venirea evreilor în Bistriţa, astfel că la 1900 aproape o treime din populaţie era de această naţionalitate. În timpul celui de-al doilea război mondial, Bistriţa a avut de suferit mult odată prin deportarea a 7000 de evrei în largăre de exterminare, iar la finalul conflagraţiei, prin „exodul” saşilor. Urmele trecerii acestora prin Bistriţa se văd atât în moştenirea arhitecturală, cât şi ca stil de viaţă, Sinagoga Bistriţa fiind una dintre clădirile emblematice, a precizat Ovidiu Creţu. Primarul şi-a exprimat regretul şi compasiunea pentru cei care au avut de suferit de pe urma Holocaustului.

„Şi-n prezent şi de-a lungul istoriei, Bistriţa a fost un oraş multietnic, multicultural şi multiconfesional, în care oameni de diferite religii, culturi, etnii au trăit şi au convienţuit în pace şi au construit acest oraş pe care ni l-au lăsat nouă şi pe care intenţionăm să-l lăsăm şi mai bun şi mai frumos generaţiei următoare”, a concluzionat primarul Creţu, invitându-i pe oaspeţi să participe la manifestările din cadrul Târgului Mare al Bistriţei.

Primarul Rachamin Malul a punctat faptul că înfrăţirile dintre oraşe, din toată lumea, trebuie să determine legături mai bune între cetăţeni, care „să înveţe lucruri mai bune unul de la altul”, mai ales în contextul insecurităţii de la nivel mondial. În ceea ce priveşte oraşul Rehovot, edilul a menţionat că a fost înfiinţat în anul 1890, în prezent numărând circa 150.000 locuitori. Oraşul găzduieşte Institutul de Ştiinţă Weizmann , unul din cele mai prestigioase instituţii de cercetare ştiinţifică din lume, dar şi numeroase colegii, sau un centru medical important. Educaţia este pe primul loc în acest oraş din Israel, fapt punctat de primarul Rachamin Malul, care a menţionat că schimburile de elevi, de studenţi şi cele la nivel administrativ trebuie să constituie prioritatea acestei cooperări. În context, primarul din Rehovot a mulţumit autorităţilor bistriţene pentru tot ceea ce au făcut pentru păstrarea identităţii comunităţii evreieşti, pentru memoria Holocaustului.
Mesaje de apreciere faţă de parafarea acestei Înţelegeri de Cooperare au transmis prefectul Ovidiu Frenţ, Fredi Deac – reprezentantul comunităţii evreieşti ce mai numără aproximativ 20 de membri, consilierul local Constantin Rus şi Marcel Basch – promotorul relaţiile Bistriţa – Rehovot.

La final, au fost oferite cadouri, primaurl Creţu oferind omologului său un tablou cu Sinagoga Bistriţa semnat de Ştefan Popa Popa’s şi simbolul oraşului – struţul, în timp ce oficialităţile israeliene au oferit un set pentru Hanuka, cunoscută drept „Sărbătoarea luminilor”, dar şi sfeşnice pentru lumânări. O fotografie de grup a încununat evenimentul festiv. Luni seara, la Centrul Multicultural Sinagoga va avea loc un concert simfonic dedicat oaspeţilor din Rehovot.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]