Despre Colibiţa, în România Literară. Alex Ştefănescu: M-am gândit să cer azil politic la Bistriţa

Nr. 22 al celei mai importante publicaţii culturale ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România – România Literară – vorbeşte „Turnirul de poezie” ce s-a derulat la Colibiţa şi Bistriţa în luna mai. Încă de pe coperta revistei, dar şi în interior şi inclusiv pe ultima pagină, sunt texte şi imagini care descriu prezenţa conducerii USR şi a publicaţiei „România Literară” în judeţul nostru. „România e şi literară, nu e numai frumoasă. Şi nu e păcat că e locuită de poeţii săi. Dimpotrivă, e o mare şansă”, se spune în publicaţie.

În textul „Et in Bistriţa ego”, criticul Alex Ştefănescu spune, printre altele, „Lacul imens de la Colibiţa, supranumit „Marea din munţi”, munţii împăduriţi din împrejurimi, cu pete albe de zăpadă, hotelurile şi păstrăvăriile mereu în fierbere de pe malul lacului, au activat în noi veleităţi de fotografi. Şi soarele şi-a făcut apariţia ori de câte ori trebuia (...) La încheierea concursului, Nicolae Manolescu a ţinut, ca de obicei, un discurs strălucit... Un discurs generos, plin de căldură a ţinut şi preşedintele Consiliului Judeţean – Emil Radu Moldovan. Dacă şi alţi oameni politici din România ar fi ca ei, însufleţiţi de sentimentul răspunderii, apărători şi entuziaşti ai valorilor, capabili să iniţieze şi să pună în aplicare proiecte îndrăzneţe, fără să-şi economisească energia, viaţa la noi s-ar schimba imediat în bine. În acelaşi stil acţionează şi prefectul judeţului, Ovidiu Frenţ, un om tânăr şi capabil, interesat de viaţa culturală. Am întâlnit mulţi oameni importanţi la Bistriţa, solidari în realizarea binelui public. Printre ei se remarcă şi eminentul medic şi om de cultură Mircea Gelu Buta, directorul Spitalului Judeţean (spital omologat NATO).(...) Un adevărat model intelectual este Ioan Pintea, scriitor, director al Bibliotecii Judeţene. Ce om! Cultivat, fin, cu un fel de a fi luminos, capabil să stimuleze în semenii lui ceea ce au nobil, extrem de activ şi totuşi discret, el pare un personaj desprins dintr-o descriere iluministă. M-am gândit la un moment dat să cer azil politic la Bistriţa”.
De asemenea, la rubrica „Ochiul magic”, se vorbeşte şi de alţi bistriţeni „Maria Olteanu, autoare, ca poetă a uneri caligrafii delicate şi ca pictoriţă a unor icoane pe sticlă de o frumuseţe tulburătoare; Chiril Zăgrean- stareţul Mănăstirii Parva-Rebra, cel care, alegând calea monahală la vârsta de 17 ani, a izbutit să înalţe... o primitoare Casă a Domnului într-un cadru natural, de neuitat. Toţi aceşti oameni, suntem convinşi, dau profilul acelei Românii profunde la care visăm, o ţară nedezamăgitoare, o ţară a lucrului bine şi temeinic făcut”.
Acestor gânduri li se vor alătura altele în viitoarele numere ale „României literare”, deoarece o noutate a „Turnirului de poezie” este ca la finalul acestuia poeţii să scrie texte despre locul în care s-a desfăşurat evenimentul.
Timp de aproape o săptămână, judeţul nostru a fost gazda Turnirului de poezie, organizat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeană„George Coşbuc”Bistriţa-Năsăud, Ministerul Culturii și Identităţii Naţionale, Uniunea Scriitorilor din România. După întrecerea de la Colibiţa, juriul condus de Nicolae Manolescu (preşedintele USR) şi Gabriel Chifu a acordat la sediul Bibliotecii Judeţene premiile acestei ediţii. Au participat Gabriel Chifu, Adrian Popescu, Răzvan Voncu, Angelo Mitchievici, Alex Ştefănescu, Domniţa Ştefănescu, Dan Cristea, Mircea Bârsilă, Ion Tudor Iovian, Liviu Capşa, Ion Radu Văcărescu, Corneliu Antoniu, Costel Bunoaica, Ilie Vodăian, Cristi Pavel, Andrei Velea, Ioan Barb, Emil Cătălin Neghină, Paul Sârbu. Pe lângă concursul propriu-zis, Turnirul de poezie a inclus şi întâlniri cu bistriţenii atât la Colibiţa, cât şi la Mănăstirea Parva, unde invitaţii au fost însoţiţi de managerul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea, alături de preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă – Mircea Gelu Buta, scriitorii Olimpiu Nuşfelean, Andrei Moldovan, Menuţ Maximinian şi Mircea Măluţ.