Adrian Chesnoiu, director general AFIR: Aveţi primari foarte bine pregătiţi! În ultima sesiune pentru drumuri agricole, din 36 de proiecte finanţate, 16 sunt din Bistriţa-Năsăud

Directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, aflat la prima vizită în judeţul Bistriţa-Năsăud, s-a arătat extrem de încântat de întâlnirea fructuoasă pe care a avut-o cu primarii judeţului. Potrivit acestuia, rolul AFIR este de a deveni un partener al beneficiarilor de finanţare din cadrul PNDR, menţionând că, pentru a avea succes în atragerea fondurilor europene, este nevoie de un parteneriat tripatrit, format din angajaţii Agenţiei, reprezentanţii instituţiilor publice de la nivel judeţean şi beneficiari alături de consultanţi. Astfel, dacă în 2017, România era pe locul 24 în absorbţia sumelor din Fondul European de Dezvoltare Rurală, la finele anului trecut ajunsese pe locul 3.

          „România beneficiază din bugetul UE, în exerciţiul financiar 2014-2020, de un buget general de 8,13 miliarde euro, la care se adaugă contribuţia naţională de 1,4 miliarde euro. În domeniul destinat agriculturii şi dezvoltării rurale am reuşit să aducem în România peste 4 miliarde de euro, suntem la o pondere de peste 50% în implementarea programului, la care se vor adăuga banii atraşi de România în 2019”, a declarat Adrian Chesnoiu.

          Directorul general AFIR a evidenţiat Regiunea Nord-Vest şi judeţul Bistriţa-Năsăud în atragerea fondurilor europene. „Această regiune este una fruntaşă, avem contracte în implementare la nivel regional de 960 milioane euro. (...) La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud peste 220 milioane euro, în acest exerciţiu 2014-2020, au fost atrase cu ajutorul administrativ atât al Oficiului Judeţean, cât şi al factorilor de conducere din cadrul Consiliului Judeţean. (...) Toţi angajaţii Oficiului Judeţean, în frunte cu domnul director Popşor, au dat dovadă de maximă responsabilitate în funcţia publică şi în gestiunea tuturor acestor bani, care nu sunt puţini. Sunteţi printre puţinele judeţe din ţară în care nivelul de absorbţie al fondurilor europene destinate beneficiarilor publici, adică dezvoltării acelor condiţii minime de trai despre care tot discutăm la nivel guvernamental, depăşeşte nivelul investiţiilor private. Dacă pentru privaţi, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud avem 90 milioane euro contractate, pentru beneficiarii publici sunt peste 130 milioane euro care se regăsesc în contracte aflate în implementare. Valoarea fondurilor europene în mediul rural se regăseşte în aproape fiecare comunitate”, a declarat Chesnoiu.

          „Uitându-mă la judeţ şi l arhitectura lui, e un judeţ cu un potenţial agricol axat în  mare parte spre zootehnie, spre fermele de familie, spre anumite investiţii care să gestioneze şi să producă plus valoare într-un lanţ integrat. Aici, produsele agricole pleacă de la câmp şi ajung în farfurie. În alte judeţe, unde investiţiile sunt mai mari în zona privată, având suprafeţe foarte mari de teren, cu cultură mare, în special cereale, urmează un alt traiect. Am văzut aici oameni dedicaţi, primari foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional, care ştiu ce înseamnă un studiu de fezabilitate, o cerere de finanţare. Toate aceste lucruri nu fac altceva decât să asigure performanţa”, a spus Chesnoiu.

          Directorul genera al AFIR a menţionat că, în ultima sesiune pentru drumuri agricole, a fost disponibilă suma de 34 milioane euro, au fost depuse proiecte în valoare de 385 milioane euro, finalmente au fost finanţate 36 de proiecte, dintre care 16 sunt din Bistriţa-Năsăud.

          În ceea ce priveşte viitorul Plan Naţional Strategic, liniile de finanţare vor rămâne aproximativ aceleaşi, pentru a continua investiţiile în şcoli, grădiniţe, modernizări de străzi, reţele de apă şi apă uzată, care în exerciţiul financiar european actual nu şi-au găsit finanţare. Practic, România are avea nevoie de o finanţare de peste 9 miliarde euro numai pentru acest tip de investiţii, or în această perioadă a fost disponibilă o sumă de 5,56 miliarde euro (n.n. – diferenţa fiind pentru plăţi directe prin APIA). Mai mult, există premisele diminuării fondurilor destinate agriculturii cu peste 20% din cauza Brexit-ului.