ASTRA Năsăud, la Nicula

Sediul ASTREI a devenit Dejul şi Mănăstirea Nicula, care au găzduit colocviile ASTRISTE dedicate aniversării a 25 de ani de când Asociaţiunea şi-a reluat activitatea în condiţii cu totul noi.
Oameni de cultură din ţară şi de peste Prut şi-au dat întâlnire în sala festivă a primăriei municipiului Dej, întâmpinaţi de primarul Costan Morar şi de preşedintele ASTREI Radu Gavrilă, de astrişti dejeni şi salariaţi ai primăriei, care au oferit oaspeţilor ecusoane şi mape cu informaţii despre activităţile astrişte dejene.
Dejul a devenit pentru trei zile capitala ASTREI, deoarece aici şi-a convocat şi preşedintele ASTREI CENTRALE SIBIU, prof. univ. dr. Dumitru Acu, pe toţi preşedinţii DESPĂRTĂMINTELOR din ţară, în cadrul şedinţei ordinare a Comitetului Central. Aici am întâlnit prieteni şi colaboratori, scriitori şi ziarişti din Republica Moldova, Iaşi, Bacău, Săcele, Codlea, Făgăraş, Sângeorgiu de Pădure, Târgu-Mureş, Covasna, Harghita, Reghin, Dej, Gherla, Cluj, Sibiu, Blaj, Sebeş, Carei, Târnăveni, Năsăud, care au venit la această întâlnire de lucru convinşi că ASTRA se menţine ca un organism viu, fiind în plină contemporaneitate.
Delegaţia năsăudeană a fost ca de obicei numeroasă, totalizând un număr de 14 delegaţi, oameni dornici de cultură ce se deplasează pe cont propriu din dorinţa de a servi interesele culturii şi comunităţii din care fac parte, cum sunt: preşedinte Ioan Seni, Floarea Pleş, Ioan şi Lucreţia Mititean, Valeria şi Romulus Berceni, Rodica şi Mircea Daroşi, Leon Catarig, Vica Istrate, Gheorghe Traian Dascăl, Ana Filip, Grigore Lungu şi Gabriela Herţa.
Festivitatea de la Dej a început cu imnul României şi al ASTREI, salutul organelor locale după care am întâmpinat conform tradiţiilor creştine pe Preasfinţia Sa Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Ardealului, care a salutat şi binecuvântat ASTRA şi legătura sa firească cu biserica. A adus un elogiu credinţei şi demnităţii omeneşti, scoţând în eviendenţă scara de valori repusă în drepturi prin Asociaţiunea Transilvană.
Despărţământul Dej şi-a desfăşurat activitatea anuală, având ca asistenţi toată suflarea astristă din ţară. Această adunare a fost pentru Radu Gavrilă o lecţie astristă deschisă, o adunare concisă, la obiect, cu exemple curente şi fapte demne din partea dejenilor, oameni primitori, ce se contopesc cu naţia întreagă şi cu tot neamul creştin, cărturari pe care îi caracterizează bunătatea şi dărnicia exemplară.
Salutul Despărţămintelor din ţară a întruchipat puterea de viaţă a Societăţii şi aspiraţiile spre frumos, ca dovadă relaţia Dejului cu ţara a dobândit multiple forme de colaborare atrăgătoare, de pe urma cărora ASTRA are un puternic ecou în viaţa românilor de pretutindeni.
După adunarea de la Dej ne-am orientat spre Mănăstirea Nicula, un loc pitoresc încărcat de rugăciune, gazda noastră generoasă, prin bunăvoinţa stareţului Mănăstirii şi a preşedintelui ASTREI Gherla, preotul Morar, care ne-a prezentat istoricul Mănăstirii, cât şi personalităţile de elită ale culturii române care îşi dorm somnul veşniciei în Cimitirul Mănăstirii, printre care şi autorul imnurilor, poetul Ion Alexandru, care a adus în versurile sale un elogiu credinţei străbune, întorcându-se la figura Brâncoveanului ca la un element definitoriu pentru sfinţirea pământului românesc, ca o componentă de seamă a ortodoxiei consolidată în timp prin jertfă şi slujirea bisericii. Numeroasele poezii brânvoeniene atestă faptul că una dintre marile obsesii ale poetului este aceea de a rescrie viaţa de martir a acestuia, de a o pomeni urmaşilor ca semn de veşnică aducere aminte.
La Nicula, astriştii din ţară şi de peste Prut au vazut rugăciune, credinţă, cultură, trei elemente ale creaţiei întru nemurirea acestui Pământ.
Alături de imnele Alexandrului de la Nicula a stat credinţa, arta, muzica şi expresiile frumoase rostite la adunarea Comitetului Central al ASTREI Centrale şi Dejene, cu elemente ale românismului, ţelul ASTREI şi în mod special a celor din Carei, Mureş, Harghita şi Covasna, unde românii sunt batjocoriţi în propria ţară, unde se simte nevoia de renaştere a românismului curat.
Discuţiile s-au continuat la Dej, unde preşedintele ec. Radu Gavrilă a înmânat cupe şi diplome cu inscripţia “ASTRA DEJ 25”, unor astrişti cu reputaţie, printre care şi preşedintelui Despărţământului Năsăud, o personalitate accentuată care-şi canalizează creativ elanul său cultural-umanitar.
La Dej şi Nicula, în cele trei zile ale sfârşitului de aprilie, s-au sădit cele mai frumoase flori: generozitatea, altitudinea sufletească, voluntariatul, valoarea morală, civismul, exemplaritatea, toate în favoarea istoriei, a limbii române şi comunităţii. Toate rezidă din nobleţea gestului umanitar caritabil, ce pot credibiliza fiinţa umană.
Manifestările astriste de la Dej şi Nicula dedicate celor 25 de ani de când ASTRA şi-a reluat activitatea au sădit sentimente, trăiri şi participări active într-un cadru a rugăciunii colective ca un simbol a noului legămînt cu Mântuitorul în locuri unde ni se părea că este întreaga creştinătate adunată împreună.