Băile Figa prind contur

Băile Figa se află în plin şantier, proiectul PHARE implementat pe milioane de euro pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului turistic al zonei prinzând din ce în ce mai mult contur. Este vorba despre o investiţie de aproximativ 1,5 milioane de euro, bani europeni care se vor regăsi în terenuri de sport, centre de terapie, camping, bazine cu apă sărată, drumuri de acces şi alei pietonale. Lucrările, care au termen de execuţie anul acesta, au luat avânt substanţial în ultimul timp, în zonă fiind deja delimitate şi conturate terenurile de sport, bazinele şi parcarea.Anul trecut a fost turnat bazinul principal, care se pare că va fi una din atracţiile principale ale băilor.Se vor face trei terenuri de sport, unul mare şi două mai mici, o clădire cu grupuri sanitare, bazin şi duşuri şi un bazin cu apă sărată în aer liber. Execuţia propriu-zisă îi aparţine societăţii "Samus Construcţii" din Dej, care a subcontractat lucrarea de la Asociaţia "Confort SA - Erbaşu Construcţii SA", cea care a câştigat licitaţia. Muncitorii spun că în ultimul timp lucrul a fost încetinit din cauza ploilor care au făcut ca perimetrul de execuţie să se umple de apă pentru câteva zile. Proiectul PHARE de creştere a potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea Nord-Vest, realizat de Consiliul Local Dej în colaborare cu Consiliile Locale din Beclean şi Cojocna, proiect ce include şi investiţia de la Figa, pune în valoare terenurile publice din apropierea băilor, în contextul în care Primăria Beclean deţine în zonă 17-18 hectare de teren pe care intenţionează să le valorifice după ce staţiunea prinde contur.

Potenţialul turistic al Băilor Figa constă în apele curative (clorosodice, puternic concentrate) şi în nămolul sărat, cu proprietăţi deosebite de vindecare în diferite boli ale sistemului nervos periferic, boli ale aparatului genital la femei, boli ale aparatului locomotor. Chiar şi acum, când zona este un mare şantier, sunt oameni care vin la Figa din diferite regiuni ale judeţului sau chiar ale ţării (din Hunedoara, spre exemplu), strecurându-se printre săpături, şanţuri şi mormane de pământ, pentru a lua nămolul deja celebru pentru acţiunile sale curative, ca o dovadă în plus a virtuţilor curative de care se bucură resursele de aici şi ca un semnal al potenţialului turistic însemnat pe care reprezintă zona.