BÂRGĂUANUL CONSTANTIN PAVEL ÎN “OPERA ROMÂNĂ DIN CLUJ"

La începutul acestui an a apărut, în editura bistriţeană "Charmides" condusă de inimosul om de cultură Gavril Ţărmure, primul volum al monografiei "Opera Română din Cluj", sub semnătura renumitului muzicolog Octavian Lazăr Cosma.

Cartea este realizată în condiţii editoriale deosebite şi cuprinde, în 889 de pagini cu numeroase fotografii artistice realizate în sepia, istoria primei opere româneşti din Cluj, începând de la înfiinţarea ei în 1919 şi până în 1959, urmând ca în viitorul volum să fie prezentată următoarea etapă, până în 1999. Lucrarea se adaugă cununii de lauri a cărţilor de mare valoare, care ajung la lumină după îndelungate şi intense eforturi, precum celor depuse de dr. Octavian Lazăr Cosma şi de către cei care l-au ajutat.

Meritul încontestabil al cărţii constă în marea ei valoare documentară, rezultată din cercetarea minuţioasă a materialelor din arhive, a bibliografiei memorialistice şi a articolelor din presă, aparţinând unor autori marcanţi şi unor mari personalităţi artistice, precum şi a fasciculelor, netipărite, ale studiilor documentare despre Opera Română din Cluj, ale lui Caius Olariu, de la începuturi şi până în 1958, bazate pe surse documentare utilizate, în 1939, într-o schiţă monografică, cu caracter general, a lui Ioan Gherghel. Numeroase fotografii ale marilor interpreţi, realizate artistic de autori necunoscuţi, găsite după însistente căutări, precum şi alte obiecte păstrate la urmaşii acestora, cum sunt, de exemplu, cele din casa de la Bistriţa Bârgăului a lui Constantin Pavel, sunt prezentate în valorosul tom întocmit de Octavian Lazăr Cosma. Fără această importantă lucrare, marele merit al primei opere româneşti, înfiinţate la Cluj, ar fi rămas mult estompate, sau uitate.

"Desigur că Opera din Cluj e, alături de Universitate, una din faptele mari ale generaţiei noastre", după cum scria Sextil Puşcariu în “Memorii”. Ea este una dintre citadelele culturii româneşti din Transilvania, al cărui proiect a luat fiinţă în primăvara anului 1919, la idea compozitorului şi culegătorului de folclor Tiberiu Brediceanu, important om politic al Partidului Naţional Ţărănesc şi un mare admirator al teatrului liric, pe care l-a urmărit, încă din anii 1911 - 1912, la New York şi Londra.

Primul director al Operei Române din Cluj a fost tenorul Constantin Pavel, născut la 21 mai 1884 în Bistriţa-Bârgăului, artist liric de talie europeană, cunoscut şi apreciat la Troppau, Nurenberg, Mahrisch Ostrau, Viena si Budapesta, solist şi regizor notoriu al Teatrului Maghiar din Cluj, unde activa sub pseudonimul Papp Laszlo.

Talentatul artist a fost numit oficial, la 12 septembrie 1919, director al secţiei lirice fiind însărcinat cu organizarea operei şi operetei, în timp ce Zaharia Bârsan fusese numit directorul Teatrului de Stat din Cluj, iar Gheorghe Dima directorul Conservatorului din Cluj. Drumul greu al punerii pe roate a instituţiei lirice şi calvarul lui Constantin Pavel abia începe.Se fac numeroase demersuri, călătorii la Bucureşti, Budapesta şi Viena, pentru dotarea şi angajarea trupei artistice şi organizarea stagiunii, acţiuni în care tânărul director este împiedicat de către Egisto Tango, instructorul orchestrei, cu care vaintra în conflict şi va demisiona, menţinându-şi postul de tenor şi director de scenă. Tenacitatea lui Constantin Pavel a fost benefică pentru opera românească din Cluj, pentru care a fost principalul modelator, mai ales după expulzarea lui Egisto Tango, când s-a dedicate, cu trup şi suflet instituţiei lirice româneşti, excelând ca un desăvârşit conducător şi mare artist. La 27 noiembrie 1928 Constantin Pavel este numit Director General al Teatrului Naţional şi al Operei Române din Cluj, situaţie pentru care renunţă la funcţia de regizor- director de scenă, deţinută la Bucureşti, întorcându-se la munca lui dragă din capitala Transilvaniei. Deviza lui a fost întotdeauna “…pace, cinste, muncă”.

După o îndelungată şi rodnică activitate artistică, Consiliul de Miniştri anulează, lui Constantin Pavel, concesionarea Operei Române din Cluj, silindu-l să-şi lichideze conturile şi să predea, la 6 aprilie 1934, direcţia instituţiei clujene lui Victor Papilian, publicist cu studii muzicale, care va păstra, neschimbat şi în întregime, programul stabilit de fostul Director General, care nu s-a lăsat terfelit de oficiali, intentându-le un proces pentru rezilierea contractului valabil până în 1937. Ministerul încearcă o înţelegere cu artistul, care acceptă, în cele din urmă, un post însemnat, la Opera Română din capitală, ca director de scenă.

Cartea profesoru¬lui Octavian Lazăr Cosma este ingenios concepută şi prezintă, exact ca într-un spectacol serial, stagiune de stagiune, cu repertoriul spectacolelor susţinute de opera clujeană, începând de la inaugurarea instituţiei cu opera “Aida” şi apoi "Traviata" (1919-1920), urmate în stagiunile următoare de: "Faust", "Madame Butterfly", "Luceafarul" si "Cavaleria Rusticana", "Tannhauser" (1920-1921), "Samson si Dalila", "Boema", Tosca", “Paiaţe”, “Viţelul de aur”- balet (1921-1922), “Carmen”, “Rigoletto”,”Lohengrin” (1922-1923), “Regina din Saba”, “Terra Baixa”, “Făt Frumos” (1923-1924), “Trubadurul”, “Seara Mare”, “Mărgăritarele lui Jephta” – balet, “Idiotul” şi “Hoţul Floarei”- balet, “Walkyria” (1924-1925), “Jonglerul de la Notre-Dame”, “Zâna Păpuşilor”- balet, “Ebreea” (1925-1926), “Vasul fantomă”, “Bal mascat”, “Lakme”,”Fidelio” (1926-1927), “Crai Nou”, “La Şezătoare”, “Evgheni Oneghin”, “Werther”, “Baletul Copelia”, “Bărbierul din Sevilla”, “O noapte în Granada” (1927-1928), “Orfeu şi Euridice”, “Mireasa vândută”, “Manon”, “Răpirea din Serai”, “Regele Ys-ului”, “Năpasta” (1928-1929), “Boris Godunov”, “Gianni Schicchi” şi “Nunta tragică”, “Mignon”, “Africana”, “Casa cu trei fete”, “Martha” (1929-1930), “Povestirile lui Hoffmann”, “Hansel şi Gretel”, “Doralice”, “Nevestele vesele din Windsor”, “Alessandro Stradella”, “Ernani” (1930-1931), “Voievodul ţiganilor”, “Lucia de Lamermoor”, Nunta lui Figaro” (1931-1932), “Otello”, “Liliacul”, “Şeherezada” – balet, “Andrea Chenier”, “Vânzătorul de păsări”, “Fantoma albă”, “Zobail”, “Freischutz”, “Svanda cimpoierul” (1932-1933), “Flautul fermecat”, “Evangelimann”, “Frumoasa Elena”, “Romeo şi Julieta”, “O noapte la Veneţia” (1933-1934).

Am redat, până aici, repertoriul tuturor stagiunilor până la care Constantin Pavel s-a aflat la conducerea Operei Române din Cluj. În primul volum al cărţii lui Octavian Lazăr Cosma sunt redate, în amănunt, repertoriile şi interpreţii tuturor stagiunilor, de la înfiinţarea instituţiei lirice şi până în 1959.

Monografia lui Octavian Lazăr Cosma este de mare importanţă pentru istoria operei româneşti din Transilvania, fapt pentru care şi Bistriţa, prin "Charmides" şi editorul Gavril Ţărmure, îşi are meritul cuvenit în completarea celui mai înalt podium cuvenit cărţilor de mare valoare.