Bustul de la poalele Heniului

În seria cărţilor dedicate ilustrului înaintaş al bârgăuanilor, tenorul Constantin Pavel, Editura Eikon propune volumul „Bustul de la poalele Heniului”, coordonat de Mircea Gelu Buta, Florin Vasile Şomlea şi Dorel Cosma. Cartea are în prim plan evenimentul prin care memoria maestrului Constantin Pavel, distinsa figură artistică a Ardealului, după cum îi spuneau specialiştii, întemeietorul Operei Naţionale Române din Cluj, este păstrată în conştiinţa colectivităţii prin nemurirea într-un bust din bronz, aşezat în centrul comunei Bistriţa Bârgăului. Astfel, cel care a revărsat atâta cinste asupra Văii Bârgăului redevine, prin mâna sculptorului Maxim Dumitraş, parte a comunităţii. Volumul conţine date despre Zilele Operei Constantin Pavel, consemnările reporterilor fiind însoţite de ilustraţii grăitoare în acest sens.
Născut la 21 mai 1884, la Bistriţa Bârgăului, fiu al dr. Ştefan Vasile Pavel, notar comunal, Constantin Pavel urmează liceul la Cluj şi mai apoi Facultatea de Drept. Se stabileşte ca stagiar la Bistriţa, însă profesiunea aleasă de părinţi – avocatura – nu convenea viitorului cântăreţ care încă din adolescenţă manifestase sensibilitate pentru muzică. Arta, de altfel, îi era foarte apropiată sufletului, cânta la pian, cu vocea, dar şi picta în ulei ori acuarelă, avea o mare dexteritate în a coase şi broda cu fir de mătase şi mărgele. Astfel, îl regăsim în cadrul societăţii Reuniunea Română de Muzică şi Cântări a oraşului Bistriţa. Nu renunţă la visul de a cânta, revenind la Cluj, unde învaţă canto cu profesorul Farkas Odon, frecventează spectacolele de operă, iar mai apoi viaţa îl duce spre Viena, unde-şi continuă studiile de canto cu profesorul Robinson, în numai doi ani având un repertoriu de 12 roluri de prim tenor. Între anii 1914-1916, este tenor al Operei Regale, cântând pe scena lirică a Budapestei. După izbucnirea Primului Război Mondial se transferă la Opera Maghiară din Cluj, unde timp de trei ani a cântat în peste 100 de spectacole. Numele lui este strâns legat de înfiinţarea Operei Române din Cluj, la 13 iulie 1919, înaintând lui Tiberiu Brediceanu planul de înfiinţare. Director de instituţie ani buni, reuşeşte să facă din Opera Română Cluj un nume internaţional. Se stinge din viaţă în anul 1945, la Bucureşti, unde era director de scenă la Opera Română. Personalitatea marcantă a lui Constantin Pavel este oglindită şi în textele prezente în volum „Un corifeu al artei lirice româneşti”, prof. univ. dr. Octavian Lazăr Cosma; „Creaţia românească în preocupările lui Constantin Pavel în perioada 1919-1926” - conf. univ. dr. Elena Chircev; „Constantin Pavel şi strategia repertorială a Operei Naţionale Române din Cluj, în perioada 1919-1926” – asist. Univ. dr. Tatiana Oltean; „Reprezentaţii muzicale în spaţiul transilvănean al secolului al XIX-lea reflectate în Gazeta Transilvaniei” – Andra Maria Armean.
Volumul este, cu siguranţă, un mod fericit de a cinsti un înaintaş – Constantin Pavel.