Monumentul „Echinox”, dezvelit într-o zi de „toamnă nebun de frumoasă la Cluj”

Sâmbătă, 13 septembrie a.c., în curtea Facultăţii de Litere din Cluj-Napoca, s-a dezvelit un monument dedicat revistei Echinox, care, prin longevitate şi puterea de radiaţie, poate fi considerată una dintre cele mai importante publicaţii din istoria culturii române. Mo­numentul este opera sculptorului Nikolaus Otto Kruch, născut la Cluj, dar care trăieşte acum în Germania, fiind sponsorizat integral de către domnul Remus V. Pop (Mongolu), care a sprijinit cenaclul şi revista Echinox, încă de la începuturile acestora. Pe cadrul metalic, folosit drept soclu, este inscripţia (caracterul literelor fiind identic cu cel din frontispiciul primei serii a revistei): Echinox 1968-..., iar dedesubt: Sponsor: Remus V. Pop Mongolu. Design: N.O. Kruch, 2025.

Monumentul a fost dezvelit de către profesorul Ion Pop (care a format, alături de Marian Papahagi şi Ion Vartic, „triumviratul” care a condus revista în perioada sa de glorie – 1969-1983), alături de domnul Emil Boc, Prima­rul Municipiului Cluj-Napoca, şi domnul Rareş Moldovan, decanul Facultăţii de Litere.

Monumentul este format dintr-un glob din li­tere din bronz, deschis deasupra (sugestie a libertaţii, a deschiderii, a dialogului), care, privit dintr-o anumită parte, formează o inimă stiliza­tă, cu toate semnificaţiile care decurg de aici (va spune Doamna Irina Petraş, care a mai adăugat că, împreună cu soclul, monumentul seamănă cu un i, fiindcă la Echinox toată lumea știe să pună punctul pe i!), iar legăturile dintre litere pot simboliza relaţiile de solidaritate existente între echinoxişti (a afirmat decanul Rareş Moldovan).

Au luat apoi cuvântul acad. Ion Pop, care a evocat, în cuvinte puţine, miracolul apariţiei şi destinul glorios al publicaţi. Primarul Emil Boc a spus că, prin caracterul ei multicultural, revista Echinox a marcat, într-un fel, începutul parcur­sului european al Municipiului Cluj-Napoca, lăudând apoi mecenatul domnului Remus V. Pop. Au vorbit, în continuare, Horea Poenar (fost director al revistei, timp de 9 ani, care a reprezentat şi Universitatea „Babeş-Bolyai”, în calitate de prorector al acesteia), Remus V. Pop, scriitorul Eugen Uricaru (primul redactor-şef al revistei), Adrian Papahagi, fiul lui Marian Papahagi, alţi doi foşti directori ai revistei: Ştefan Borbély şi Rareş Moldovan, şirul vorbitorilor continuând cu Irina Petraş, preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, Horia Bădescu, autorul cunoscutei balade, La crâşma lui Mongolu, şi al poeziei De iuventute, cu versul intrat deja în folclor, E toamnă nebun de frumoasă la Cluj!, Adrian Popescu, Dinu Flă­mând, Ion Mureşan, Vasile Igna (care, în calitatea de redactor-şef al Editurii Dacia, a sprijinit debutul multor echinoxişti – a şi prezentat câteva volume ale acestora), Balázs Imre József (care a vorbit despre componenta maghiară a revistei), Ştefana Pop-Curşeu, traducătoare, eseistă şi echinoxistă, cadru didactic universitar, fiica profesorului Ion Pop.

S-a păstrat apoi un moment de reculegere, în memoria echinoxişilor şi nu numai, mutaţi „în altă galaxie”, cum ar fi spus Mircea Eliade.

Au mai participat la sărbătoare echinoxişti din primele generaţii: Mihai Bărbulescu, Mariana Bojan, Al. Cistelecan, Ion Cristofor, Ştefan Damian, Raluca Filip, Adrian Grănescu, Emil Hurezeanu, Vin­cenţiu Iluţiu, Marius Lazăr, Virgil Leon, Ştefan Melancu, Gavril Moldovan, Vio­rel Mureşan, Ovidiu Mureşanu, Nicolae Oprea, Mircea Petean, Zoltán Rostás, Ion Simuţ, Traian Ştef, Ion Vartic ş.a. Au fost de faţă şi mulţi scriitori, precum Ro­dica Baconsky, Sanda Berce, Constanti­na Raveca Buleu, Eugen Cojocaru, Ana Herţa, Liviu Mircea, Romulus Moldovan, Olimpiu Nuşfelean, Marta Petreu, Laura Poantă, Mircea Popa, Aurel Rău (95 de ani!), artiştii plastici Octavian Cosman şi Angela Popescu, cântăreaţa de folk Marcela Saftiuc, soţile unor echinoxişti plecaţi dintre noi (Lucia Papahagi, An­gela Runcanu, Cornelia Danciu), edito­rul Radu Creţu ş.a.

Editura Şcoala Ardeleană (director: Vasile G. Dâncu) a fost prezentă cu un stand cu volume ale echinoxiştilor.

S-au distribuit două publicaţii – The Double Sun (editată de Fundaţia Doina şi Oc­tavian Cosman – pictorul Octavian Cosman fiind şi graficianul revistei Echinox; număr mai vechi, dar conţinând patru pagini cu fotografii ale echinoxiştilor), precum şi Răsunetul cultu­ral (director: Menuţ Maximinian; redactor-şef: Olimpiu Nuşfelean; cinci pagini dedicate ace­leiaşi publicaţii şi evenimentului, conţinând fotografii tipărite în premieră şi un interviu inedit cu poetul, echinoxist şi el, Teofil Răchiţeanu).

După tradiţionala fotografie de grup (făcută acum în preajma monumentului dezve­lit), cei prezenţi au hotărât să se revadă peste 3 ani, în 2028, când se vor împlinit 60 de ani de la apariţia revistei.