Despre întemeietorul Constantin Pavel

Prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, descendent al familiei tenorului Constantin Pavel, readuce în actualitate imaginea înaintaşului său prin volumul „Constantin Pavel – întemeietorul”, apărut cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi al Primăriei comunei Bistriţa Bârgăului, la Editura Eikon din Cluj-Napoca.

O carte în care găsim gândurile personalităţilor de astăzi despre bârgăuanul Constantin Pavel, cântăreţ de operă de referinţă „un personaj carismatic, cu a cărui companie te puteai mândri”, întemeietorul Operei Naţionale Române din Cluj, cel mai valoros director de scenă care are o carieră de peste două decenii ca tenor liric şi dramatic. Într-un interviu, Constantin Pavel mărturisea „trăiam rolul din momentul ce-i îmbrăcam costumul şi-mi puteam grima acelui rol”. Aşadar, această distinsă figură artistică a Ardealului, după cum îl caracterizează universitarul Octavian Lazăr Cosma, este o personalitate uriaşă, proteică şi iradiantă care s-a înscris cu litere de aur în galeria artiştilor care au configurat cu tenacitate şi forţa geniului Pantheonul artei lirice din România. Căderea imperiului austriac a fost un context favorabil pentru dezagregarea mai multor ansambluri instrumentale, favorizând, în anul 1919, apariţia Operei Române Naţionale din Cluj, deziderat realizat exemplar de Constantin Pavel. Iubind arta până la contopirea cu aceasta, Constantin Pavel şi-a creat un scop din a apropia spectatorii din cele mai variate categorii sociale de spectacol, lucru care s-a şi întâmplat de-a lungul timpului. Astăzi, privind în urmă, vedem în spiritul lui Constantin Pavel, un mare patriot care a primit, în 2010, post-mortem, titlul de Cetăţean de Onoare al comunei natale Bistriţa Bârgăului, acolo unde, prin grija unor oameni de bine, îşi găseşte acum liniştea.

La vârsta de 25 ani, Tini Pavel era remarcat de renumitul pedagog de canto, Edmund Farcaş, directorului Conservatorului din Cluj, iar mai apoi îşi desăvârşeşte studiile la Viena, la celebrul Robinson, maestrul lui Leo Slezak. Interesantă este scena petrecută la Karlsbad, unde, în prezenţa scriitorilor George Coşbuc şi Ion Luca Caragiale, doctorul George Pavel are cuvinte frumoase la adresa fratelui lui. Despre bogata arhivă a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca relatează Tatiana Oltean, care salută gestul apariţiei monografiei Operei clujene, editată de muzicologul Octavian Lazăr Cosma, la Editura Charmides din Bistriţa.

Indiferent că a jucat pe scena românească sau pe cea maghiară, sub pseudonimul Papp Laszlo, tenorul s-a remarcat prin personalitate plurivalentă, regizor, scenograf, tenor, dar şi maşinist atunci când trebuia. Din portretul zugrăvit de pictorul Marcel Lupşe priveşte figura impunătoare a maestrului, cel care, iată, peste timp, ne oferă prilejul de a ne mândri cu personalitatea lui marcantă. Despre momentul inaugural al vieţii muzicale lirice din România şi aportul însemnat al lui Constantin Pavel în edificarea Operei Române din Cluj, Bujor Dînşorean spune că este unul al semnificaţiei. Florin Vasile Şomlea, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud are un material important despre înfiinţarea Operei Române din Cluj, despre care spune că s-a înscris pe linie ofensivei românilor ardeleni de cucerire a spaţiului transilvan urban, dominat de elementele minoritare. Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal, vine în acest context cu eseul Hermann Klee în viaţa Transilvaniei, figură proeminentă care s-a legat de cântecul popular românesc la noi, la Bistriţa. Ana Maria Armean aduce date concrete despre reuniunile muzicale care au jucat un rol primordial în ridicarea culturală şi naţională, constituind momente înălţătoare în trecutul românesc, muzica fiind pusă de multe ori în slujba idealurilor de eliberare naţională. Cornel Sigmirean vorbeşte despre Loisir în viaţa studenţilor români din Imperiul Austro-Ungar, referindu-se la societăţi, baluri, serate şi cafenele, animate de multe ori cu muzica bună.

Volumul omagial se încheie cu mesajul ministrului Culturii şi al Patrimoniului Cultural Naţional adresat cu ocazia înfiinţării Muzeului Constantin Pavel pe Bârgău şi cu o cronică despre Zilele Operei Constantin Pavel a scriitorului Niculae Vrăsmaş.

O carte care surprinde plăcut prin modul în care este omagiată o personalitate importantă a scenei lirice europene – Constantin Pavel.