Icu Crăciun: GAZETA TRANSILVANIEI din 1887

În nr. 232 (anul L) din 22 oct./3 nov 1887 și nr. 233 (anul L) din 23 oct./4 nov.1887 al Gazetei Transilvaniei (editor și redactor responsabil dr. Aurel Mureșanu, tatăl său, Iacob, născut, în Rebrișoara), ce apărea la Brașov, la rubrica Știrile zilei citim despre ședințele Reuniunii Mariana a învățătorilor români din Năsăud și „giuru” un articol semnat „I. P. R.” (n. n., cu siguranță, Ion Pop Reteganul).

            În ziua de duminică, membrii reuniunii s-au adunat la biserică, unde au asistat la serviciul divin, după care cei circa 50 de inși s-au retras la școala fundațională, sub conducerea vicarului Gregoriu Moisil. Au lipsit doar „cei din Borgo-Prundu și Monoru”. Directorul școlii fundaționale, vicepreședintele Ion Jarda, și-a prezentat raportul. La festivitate, au participat și d-nii profesori Florian Moțoc, Grigore Pletosu și preotul năsăudean Ion Macaveiu. Tot acum, s-au ales „comisiunile”:

1. Comisiunea însărcinată cu censurarea ratiocimului și cu înscrierea de membri noi.
2. Comisiunea pentru censurarea operateloru teoretice.
3. Comisiunea pentru censurarea operateloru practice.
4. Comisiunea care va studia defectele școleloru nostre.

După ședință, s-a mers la hotelul Grivița la un prânz comun. Aici, au mai participat d-nii: Ion Ciocan (director), Dr. Emil Filipan (medic), Dr. Artemiu Alexi (profesor), Grigore Pletosu (profesor), Pop (jude), Piciu (conducător la cartea funduală), preoții Macaveiu și Nășcuțiu din Năsăud, căpitanul pensionar Antonu.

În ședința a II-a, după serviciul divin, Ion Pop Reteganul a prezentat raportul „comisiunei censurătoare de teme teoretice”, arătând că aici intră 11 teme teoretice:

1. Epistola în școala poporală, tractat teoretic de Ion Pop Reteganul (învățător în Rodna veche).
2. Modul de procedere în tractarea limbei maghiare în școala poporală, cu 3 tractate: unul de Iuliu Pop (învățător la școala normală din Năsăud), al doilea de Clemente Grivase (învățător la școala de fetițe din Năsăud) și al treilea de Vasiliu Onigașu (învățător la școala fundațională din Monor).
3. Despre remunerațiuni și pedepse, tractat teoretic de Demian Nechiti (învățător în Ilva mică).
4. Ce să facă învățătorul pentru a-și elupta o posițiune considerabilă în societate?, tractat teoretic de Macedon Manu (învățător la școala fundațională din Zagra).
5. Însemnătatea școalei repetitoare, tractat teoretic de Ioan Nestor (învățător în San-juana).
6. Importanța curățeniei în educațiune și crescerea școlariloru pentru ea, cu două elaborate, unul al învățătorului din Rebrișoara Iosif Leuca și al doilea al învățătorului din Maieru Vasiliu Tofan.
7. Autoritatea învățătorului în școala dela ce se condiționează? tractat teoretic de Ioan Tivadar (învățător în Rodna nouă (Șanț).

În continuare, Ion Pop Reteganul descrie, pe scurt, conținutul fiecărei lucrări prezentate.

La rândul său, dl. Mihai Domide, directorul „școalei fundaționale din Sân-Georgiu”, prezintă situația financiară, anunțând că reuniunea „dispune de o avere de 624 fl [orini] și 50 cr[eițari], cari suntu depuși spre fructificare la societatea Aurora în Năsăud”.

După cuvântul lui Ion Pop Reteganul, a vorbit dl. Grigore Pletosu (profesor la Gimnaziu din Năsăud) despre „teoria cântului” religios, istoricul, valoarea și folosul acestuia. Reteganul îl elogiază pe Pletosu, adăugând: „Lasă că d-lu Pletosu (să mă esprim popularu) a învățat multe școle, der se și cunosce; ai asculta și flămându atâta de cu temeiu și de frumosu vorbesce despre ce se leagă să vorbească”.

La propuneri, a vorbit Solovestru Mureșanu (învățător în Rodna veche), care a propus „înființarea unei foi speciale pedagogice a reuniunei Mariane”, unde să fie publicate temele valoroase de tot soiu” de la „membrii reuniunei în tot anul”.

Dr. Artemiu Alexi a sprijinit propunerea antevorbitoriului, dar „lucru este anevoios câtă vreme nu avem aici la Năsăud o tipografie”.

A urmat alegerea Comitetului de conducere pe o perioadă de trei ani: Președinte a fost ales vicarul foraneu Gregoriu Moisil, vicepreședinte – Ion Jarda, directorul școlii normale din Năsăud, casar: Teodor Rotariu (învățător pensionat al școlii normale din Năsăud), secretar: Petru Tofan (învățător la școala normală din Năsăud), notari: Iuliu Pop și Clemente Grivase (învățători la școala normală din Năsăud), ca membri: Iacob Pop (învățător al școlii normale din Năsăud), Dr. Artemiu Alexi și Grigore Pletosu (ambii profesori la gimnaziul din Năsăud), Mihai Domide (director al școlii fundaționale din Sân-Georgiu) și Isidor Titieni (directorul școlii fundaționale din Monor).

În ședința a IV-a, învățătorul Mihăescu a predat la clasa I, lecția Scaunul, iar învățătorul Petru Neamțu, din Romuli, la clasa a II-a, Numărul 24. După discutarea a modului cum au predat cei doi învățători, „și-au cetit operatele învățătorii Vasiliu Tofan (Maieru), Demian Nechiti (Ilva mică), Grigore Pletosu, Iuliu Pop, Ion Jarda. Comentariile lui Ion Pop Reteganul, la unele propuneri, sunt savuroase, dar și critice. Au mai ținut lecții deschise: Iuliu Pop („Cântul”), Dionisiu Istrate din Borgo-Mureșeni (cu tema „Lupulu în doagă de moarte”).

În ședința a IX-a, din 30 septembrie, învățătorul Hangea din Măgura a predat lecția „Atributul”.

În 1 octombrie, participanții s-au adunat la hotelul Grivița, „unde lângă un paharu de vinu și-au luat adio”, ducând „suveniruri plăcute, er din librăria Concordia lucrurile de cari aveau lipsă peste anulu întregu, atâta pentru ei, câtu și pentru elevi”.

În continuare, Reteganul îi critică drastic pe aceia care n-au participat la ședințele reuniunii Mariana, în schimb laudă pe învățătorul Finegariu din Salva, care n-a lipsit la nici una dintre ședințe. Autorul articolului scrie și despre îmbrăcămintea învățătorilor, apreciind portul învățătorului Manu din Zagra, în special căputul acestuia, lucrat de soția lui. „De doritu ar fi ca toți învățătorii să aibă baremi când se prezintă în societăți câte un rându de vestminte mai bune, mai simetricu croite, că precum paserea se cunoasce parte pe cântu, așa și omulu, de unde a ieșit proverbiulu: ori vorbește cum ți-e portul, ori te poartă cum ți-e vorba!”

În încheiere, s-a anunțat că ședința următoare, pe anul 1888 se va ține în comuna Sân-Georgiu.

Icu Crăciun