CONSTANTIN PAVEL, UN ARTIST DE TALIE EUROPEANĂ, NĂSCUT LA BISTRIŢA BÂRGĂULUI

Constantin Pavel s-a născut la 21 mai 1884 în comuna Bistriţa Bârgăului ca fiu al "notarăşului" Ştefan Pavel şi nepot al preotului Vasile Pavel, cel care a scris în anul 1876 prima istorie a comunei Bistriţa Bârgaului, de fapt prima monografie, pe care o cunoaştem, a unei aşezări bârgăuane şi a pus bazele aşezării permanente a satului Colibiţa, devenită acum o frumoasă staţiune montană.

Ma¬ma sa se trăgea dintr-un neam de muzicieni din Cluj-Napoca. A mai avut un frate, Gheorghiţă Pavel, medic renumit, stabilit la Prundu Bârgăului, în frumoasa casă cu magnolii din spatele bisericii, unde astăzi este farmacia “Ileanafarm”.

Lui Constantin Pavel, sau "Tini" Pavel cum îl numeau prie¬tenii şi chiar sătenii, încă de mic copil i-a plăcut muzica. Mama sa, cu toate că se trăgea din neam de muzicieni, l-a îndemnat să urmeze drep¬tul. Aşa se face că a urmat Facultatea de drept şi a ajuns avocat la Bis¬triţa unde a profesat doi ani avocatura, a obţinut doctoratul în drept, dar pasiunea sa pentru întreaga viaţă a rămas muzica.

După moartea mamei sale, părăseşte profesia de avocat la Bistriţa urmându-şi pasiunea muzicală, pleacă la Cluj unde timp de un an studiază canto cu profesorul Farkas Odon şi face un efort deosebit pentru însuşirea culturii muzicale. Apoi, cu ajutorul unui unchi de-al său după mamă, dirijor al Orchestrei militare din Cluj, se înscrie la conservatorul din Viena unde l-a avut ca profesor pe marele bariton Robinson.

Primul său angajament, după absolvirea conservatorului, a fost la Opera din Bratislava, unde debutează la Stadttheater din Troppau în toamna anului 1913 în rolul lui Radames din opera Aida de Giussepe Verdi. Succesul a fost răsunător si presa vremii îl elogiază pe tână¬rul artist român cu superlative. Ziarul local «Troppauerzeitung » scria: "vocea de tenor a domnului Constantin Pavel este un adevărat dar al zeilor".

Iar despre un alt spectacol Ziarul "Die Neue Zeit" scria: "Domnul Pavel s-a prezen¬tat ca un cântăreţ mozartian de prim rang".

După debut, afirmarea artistică a lui Constantin Pavel este rapidă, totală şi uimitoare. Este invitat să cânte si pe alte scene, la Nurnberg, Ostrava, etc, pentru ca în curând să se angajeze la opera din Budapesta ca prim solist tenor şi primul de origine română care a cân¬tat pe această scenă, în timpul regimului dualist austro-ungar, între anii 1912-1914. Aici „Valahul”, cum a fost numit marele tenor, a cucerit pur şi simplu publicul budapestan începând cu rolul lui Fenton din "Nevestele vesele din Windsor" şi până la cele mai grele partituri şi roluri precum: Siegmund, Lohengrin, Samson, Pedro şi al¬tele. Înaltele calităţi şi talentul deosebit, ale tenorului Constantin Pavel, au excelat prin interpretări verdiene, mozartiene dar şi wagneriene, performanţe care sunt greu de realizat pentru oricare cântăreţ.

Împrejurările dramatice ale primului război mondial îl aduc pe Constantin Pavel aproape de casă, în Transilvania, mai întâi la Bârgău, apoi la Cluj, unde în 1916 este angajat ca prim tenor al Operei Maghiare la care a cântat, în peste 100 de spectacole, numai rolurile titulare din toate punerile în scenă ale instituţiei, timp de trei ani.

Prin Decizia nr.3910 din 18 septembrie 1919 s-au înfiinţat Teatrul şi Opera Naţională din Cluj care a avut ca director, însărcinat cu or¬ganizarea secţiunii de operă, pe bârgăuanul Constantin Pavel, operaţiune în care au fost implicaţi regizorul italian Egisto Tango, compozitorul Tiberiu Brediceanu şi baritonul Dimitrie Popovici – Bayreuth.

Primele concerte au avut loc în 13 şi 14 mai 1920, cu opera “Aida”, sub conducerea dirijorului ceh Alfred Novak, în regia artistică a lui Constantin Pavel, primul director al Operei Române din Cluj, care a interpretat rolul lui Radames, dar inaugurarea propriu zisă, a primei Opere Române din ţară, înfiinţate la Cluj, a avut loc în 25 mai 1920, printr-un grandios spectacol de deschidere cu "Aida", capodopera lui Giuseppe Verdi. În distribuţie au fost nume sonore ale artei interpretative vocale ale vremii, precum: Lya Pop, Constantin Pavel, Lina Dores, Grigore Teodorescu, întrunite sub bagheta dirijorului Alfred Novak. Consacrat încă de la debutul său, în personaje verdiene, tenorul Constantin Pavel a interpretat cu mare succes, în spectacolul inaugural de la Cluj, rolul lui Radames, semnând în acelaşi timp şi direcţia de scenă.

În anii care au urmat, prin străduinţa lui Constantin Pavel, au înflorit admirabile stagiuni în a căror variate repertorii au continuat să strălucească principalele capodopere muzicale universale, precum: Aida, Traviata, Trubadurul de Verdi; Lohengrin, Tristan şi Isolda de Wagner; Boema, Tosca, Turandot de Puccini; Carmen de Bizet; Evgheni Oneghin şi Dama de Pică de Ceaikovski; Răpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Juan de Mozart; Fidelio de Beethoven etc., dar şi multe alte minunate reprezentări ale bogatului nostru repertoriu naţional: Luceafărul de Nicolae Bretan; La şezătoare de Tiberiu Brediceanu; Năpasta de Sabin Drăgoi; La drumul mare de C.C. Nottara; Fata de la Cozia de E.Monta; Luceafărul de Tudor Jarda ş.a.

Constantin Pavel, tenor de talie europeană, a fost un adevă¬rat exemplu de dăruire profesională şi un mare creator de artă, de înalt nivel spiritual, o personali¬tate complexă a scenei lirice româneşti din prima jumătate a secolului al XX-lea, alături de Tiberiu Brediceanu şi Traian Grozăvescu, slujind Opera din Cluj, ca director, tenor, regizor, director de scenă, până în 1934 când se retrage de pe scenă din pos¬tura de cântăreţ. Este chemat la Bucureşti, unde va fi regizor tehnic şi director general al Operei Române, până la ruperea firului vieţii acestui valoros artist.

Talentul lui Constantin Pavel s-a manifestat şi în domeniul picturii. De la marele artist au rămas nenumărate şi valoroase tablouri, unele dintre ele mai sunt în casa muzeu de la Bistriţa Bârgăului, aflate în moştenirea profesorului Andrei Neuc.

Trecerea în eternitate a marelui artist a avut loc pe 9 mai 1945, când ne-a părăsit, la Sibiu, la vârsta de 61 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Belu din Bucureşti.

Cinstirea memoriei marelui artist a fost iniţiată de Consiliul local al comunei Prundu Bârgăului, care a oferit lui Constantin Pavel, cu ocazia Simpozionului Cultural al Văii Bârgăului din 2003, titlul de Cetăţean de onoare – post mortem.

În acest an, prin străduinţa familiei şi implicarea prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, a Clubului Rotary Bistriţa, a Protopopiatului Ortodox al Bistriţei, Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a Direcției Județene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Național Bistrița-Năsăud şi a Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, pe casa tenorului Constantin Pavel a fost realizată o placă memorială, iar resturile pământeşti ale artistului au fost reînhumate în grădina bisericii din Bistriţa Bârgăului, urmând ca proiectul să continue, prin realizarea unui bust, atribuirea numelui său Şcolii Generale din localitate şi organizarea, anuală, a “Zilelor Constantin Pavel”.