Bistriţa găzduieşte cea de-a XI-a ediţie a întâlnirii internaţionale a pomologilor

Timp de o săptămână, Bistriţa găzduieşte cea de-a XI-a ediţie a întâlnirii internaţionale a pomologilor, fiind aşteptaţi peste 120 de specialişti şi iubitori ai cultivării şi îngrijirii pomilor fructiferi din România, Austria, Germania, Olanda, Elveţia, Luxemburg şi Lichtenstein.

Deschiderea oficială a simpozionului va avea loc astăzi, de la ora 15.00, în sala de şedinţe a Primăriei Bistriţa, locaţie unde se vor derula lucrările din cadrul acestui eveniment, a anunţat primarul municipiului, Ovidiu Creţu. Pe parcursul celor două zile, vor fi prezentate teme de profil, fie că vorbim de soiuri de cireş şi vişin create la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Bistriţa-Năsăud, „Bomba de Cotnari” (SC PP Iaşi) sau soiuri înmulţite în Olanda. Tehnologiile de întreţinere la cireş, în sistem clasic şi intensiv, controlul şi combaterea dăunătorilor în plantaţiile de măr din România şi Bulgaria, procedeele de clasificare a soiurilor regionale etc., sunt alte subiecte care vor abordate pe parcursul celor două zile. Toate acestea vor fi coroborate cu o excursie tematică în „plantaţiile răzleţe de cireş” de la Cireşoaia, chiar în ziua în care localitatea îşi serbează brandul.

Explicaţia organizării acestei întâlniri la Bistriţa a fost dată de ing. Mihai Bilegan (consultant pe teme de pomicultură al Primăriei Bistriţa) şi ing. Aurel Onigaş (director general Pombis), care, alături de primarul Bistriţei şi de alţi pasionaţi ai horticulturii fac parte din Asociaţia Pomarium. „Bistriţa şi judeţul Bistriţa-Năsăud au avut o tradiţie foarte mare în acest domeniu. De exemplu, la Prundu Bârgăului, în 1880, farmacistul Wachsmann avea 700 soiuri de măr, 150 de păr, 15 de prun. (…) Această întâlnire va deschide perspectivele legate de pomologie, dar şi de turism. În alte state, ei promovează, de exemplu, „Drumul mărului”. Este un patrimoniu pe care ar trebui să-l fructificăm şi noi”, a declarat ing. Mihai Bilegan. Genul acesta de manifestări au rolul şi de a pune în valoare soiurile vechi de pomi fructiferi, precum este şi cel rămas la Cuşma de pe vremea saşilor – soiul Ştrudel, cel care din care se face renumita plăcintă.

Dacă la începutul anilor 90, în judeţul Bistriţa-Năsăud erau peste 14.000 hectare de livezi de pomi fructiferi, dintre care 9.000 hectare reprezentau culturi intensive, în prezent mai există doar 2.000 hectare. Din fericire, trei firme au reuşit să-şi impună fructele la export, fie că vorbim de consum sau pentru industrializare. Ing. Aurel Onigaş a precizat că, de exemplu, Pombis exportă anual peste 500 tone prune, dar şi cantităţi semnificative de mere de consum pentru Olanda, Iordania şi chiar India. Fermele pomicole aparţinând MIRO şi cele de la Tonciu au primit recunoaşterea… degustătorilor din alte ţări.