Orașul pe scurt

Bistrița își propune să asigure o dezvoltare echilibrată și coerentă în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon, prin promovarea tranziției către surse de energie curată și corectă, investiții verzi și albastre, economia circulară, adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și managementul riscurilor, regenerarea urbană, transportul public cu emisii scăzute și sprijinirea investițiilor prin dezvoltarea de produse și servicii inovative în CDI. Astfel, se va facilita tranziția către surse de energie regenerabilă și se va încuraja gestionarea responsabilă a acestora, prin dezvoltarea unor sisteme de transport cu emisii scăzute și stimularea mobilității active.

Obiectivul principal este reducerea emisiilor de CO2 cu 40% până în 2030 în clădirile publice gestionate de municipalitate și îmbunătățirea eficienței energetice a blocurilor de locuințe colective. De asemenea, se va lucra la refacerea mediului natural degradat și creșterea biodiversității în spațiile naturale și seminaturale, în scopul îmbunătățirii calității spațiilor verzi urbane și atingerea unui indicator de 50 mp/locuitor. Strategia și Planul de atenuare și adaptare la schimbările climatice ale Bistriței vizează reducerea emisiilor de CO2 cu cel puțin 55% până în 2030, în conformitate cu obiectivele Convenției Primarilor pentru Energie și Climă. Ambiția municipiului este de a depăși acest procent până în 2035, atingând obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 80%.

Municipiul Bistrița, reședința județului Bistrița-Năsăud, este situat în nord-estul Transilvaniei, România, pe malurile râului Bistrița. Orașul se remarcă printr-o istorie deosebită, un patrimoniu cultural și arhitectural valoros și o viziune orientată spre dezvoltare sustenabilă.

Aspecte caracteristice ale Bistriței

Istoria și arhitectura: Fondat în secolul al XII-lea de coloniști sași, Bistrița este unul dintre cele șapte burguri medievale din Transilvania. Centrul său istoric păstrează clădiri medievale emblematice, precum Biserica Evanghelică, cu turnul său de 75 de metri, cel mai înalt turn de piatră din Transilvania, care este și un simbol al orașului.

Poarta Transilvaniei: Orașul este un punct de plecare ideal pentru explorarea Munților Rodnei și a Parcului Național Munții Rodnei, fiind astfel o destinație atractivă pentru iubitorii de natură și drumeții.

Elemente culturale: Festivalurile și evenimentele organizate de Centrul Cultural Municipal George Coșbuc contribuie la dinamica culturală a orașului, aducând un plus de viață și diversitate.

Realizări și inițiative în domeniul sustenabilității

Bistrița este un exemplu de oraș care pune în aplicare soluții sustenabile pentru a deveni mai verde și mai eficient din punct de vedere energetic:

Reabilitarea clădirilor publice și rezidențiale: Proiectele de reabilitare termică derulate de autoritățile locale au contribuit semnificativ la reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2.

Mobilitate urbană durabilă: Orașul a prioritizat dezvoltarea pistelor de biciclete și modernizarea transportului public, incluzând autobuze electrice, pentru a reduce poluarea și a promova un transport mai ecologic.

Proiecte verzi: Proiectul „Bistrița Verde” include plantări de copaci și extinderea spațiilor verzi urbane, transformând zonele urbane într-un mediu mai prietenos cu natura.

Programe educative și comunitare: Campaniile de conștientizare privind mobilitatea durabilă, colectarea selectivă a deșeurilor și utilizarea responsabilă a resurselor contribuie la educația și implicarea cetățenilor.

Bistrița reunește armonios moștenirea sa culturală și naturală cu principiile moderne de sustenabilitate, devenind astfel un oraș nu doar atractiv pentru turiști, ci și un model pentru comunitățile care aspiră la un viitor mai verde și mai durabil.

Ambiții privind neutralitatea climatică

Bistrița își propune să realizeze o dezvoltare echilibrată și coerentă în domeniul reducerii emisiilor de carbon, prin promovarea tranziției către energie curată și echitabilă, investiții verzi și albastre, economia circulară, adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și managementul riscurilor, regenerarea urbană, transportul public cu emisii scăzute și susținerea investițiilor prin dezvoltarea de produse și servicii în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI).

Aceste inițiative susțin tranziția către surse de energie regenerabilă și o gestionare responsabilă a acestora, prin dezvoltarea de sisteme de transport ecologice și promovarea mobilității active. Obiectivul principal este reducerea emisiilor de CO2 cu 40% până în 2030 în clădirile publice aflate în administrarea municipalității și îmbunătățirea eficienței energetice a blocurilor de locuințe colective.

În plus, se urmărește restaurarea mediului natural degradat și creșterea biodiversității în zonele naturale și seminaturale, pentru a îmbunătăți calitatea spațiilor verzi urbane și a atinge un indicator de 50 mp de spațiu verde pe locuitor. Strategia și Planul de atenuare și adaptare la schimbările climatice ale Bistriței vizează o reducere a emisiilor de CO2 cu cel puțin 55% până în 2030, conform angajamentului în cadrul Convenției Primarilor pentru Energie și Climă. Ambiția orașului Bistrița este de a depăși acest procent și de a atinge un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 cu 80% până în 2035.

Prin aderarea în 2019 la Convenția Primarilor pentru Energie și Climă, municipiul Bistrița și-a asumat obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 40% până în 2030.

În cadrul Strategiei și Planului de măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice, municipiul Bistrița își propune reducerea emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu Pactul Verde European.

Conform Strategiei de Dezvoltare Locală 2030, municipiul Bistrița își propune să atingă un standard de 50 mp de spațiu verde pe locuitor:

ORAȘ VERDE | Obiectivul de a deveni un model național privind tranziția energetică și neutralitatea climatică poate fi realizat prin reglementări urbanistice care susțin dezvoltarea coridoarelor verzi-albastre, extinderea spațiilor verzi și garantarea unei suprafețe minime de 50 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, în conformitate cu recomandările OMS.

În cadrul Strategiei de renovare pe termen lung a stocului de clădiri publice din municipiul Bistrița (2021-2050), se urmărește reducerea emisiilor de CO2 până în 2030 prin renovarea a 30,30% din clădirile municipale, obținerea unei economii de energie de 8.294 MWh/an și renovarea unei suprafețe de 64.597 m².