Bistriţenii le dau încă dureri de cap bancherilor

Peste 17% din creditele în lei contractate de populaţie şi de firmele din judeţul Bistriţa-Năsăud au ajuns restante, nivel destul de ridicat comparativ cu media naţională, care este de 11,6%. Mau rău-platnici decât bistriţenii, persoane fizice sau juridice, sunt doar cei din Sălaj, Suceava, sau Galaţi. La polul opus se situează judeţul Gorj, unde restanţele nu depăşesc 6% din total, scriu jurnaliştii de la Ziarul Financiar, utilizând datele furnizate de Banca Naţională a României.

Pentru Bistriţa-Năsăud, susţin bancherii citaţi de ZF, una dintre cauzele neplăţii la timp a ratelor pentru credite este faptul că suntem…”unul dintre judeţele cu cele mai slabe economii”. Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Bistriţa în 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţională de circa 12 miliarde de lei, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). La acest motiv se adaugă şi faptul că multe dintre împrumuturi au fost acordate pe baza unor adeverinţe false de venit.

Nici la creditele în valută, situaţia nu este mai bună pentru îndatoraţii din Bistriţa-Năsăud. Astfel, dacă media la nivel naţional este de circa 8%, există judeţe precum Alba, Arad sau Galaţi în care ponderea restanţelor depăşeşte 13%, în timp ce la noi ponderea restanţelor la valută ajunge la 10,9%.

Veniturile mici sau chiar inexistente, o rată a şomajului destul de mare (peste 6.000 de şomeri înregistraţi „pe bune”) sunt alte condiţii prielnice pentru întârzirea,cel puţin cu o zi, a plăţii ratei de la bancă.