Borul organic – soluția optimă împotriva emisiilor radioactive ionizante?

Aflat la baza tehnologiilor de top ale astronauților americani, dar și a soluțiilor medicale de ultimă oră pentru tratamentul cancerului, borul este capabil să protejeze atât împotriva razelor gamma, cât și a neutronilor

Cât de răspândite și de periculoase sunt radiațiile?

Deși cu toții am auzit de pericolul radioactivității și cât de nocivă poate fi aceasta pentru organismul uman (crescând riscul de cancer), puțin conștientizăm, totuși, că planeta noastră este în mod constant „bombardată” de radiații electromagnetice din partea soarelui și a cosmosului. Din fericire, atmosfera Pământului și câmpul său magnetic reduc foarte mult pătrunderea radiațiilor periculoase până la nivelul scoarței terestre, permițând vieții să existe la acest nivel, în modul în care o putem vedea în zilele noastre. Cu toate acestea, protecția oferită de atmosferă și de câmpul magnetic nu este completă! Cantități mici de radiații solare ionizante (raze x, raze gamma) sau neionizante (raze UV, lumină vizibilă, raze infraroșii, unde radio) ajung în mod constant pe suprafața terestră în diverse cantități ce depind de o multitudine de factori, de la fenomenele astronomice (furtuni solare, radiații cosmice), până la cele terestre (găurile din stratul de ozon, concentrația de gaze din atmosferă și alte particule aflate în suspensie, fenomene meteo, intensitatea câmpului magnetic al Pământului, altitudine ș.a.). Astfel, fiecare dintre noi suntem expuși în mod constant la aceste radiații, în cantități variate.

De asemenea, pe lângă radiația cosmică, Pământul este și el o sursă de radioactivitate, unele elemente din scoarța terestră având proprietăți radioactive precum: depozitele naturale de uraniu, toriu sau potasiu. Prin procesele naturale de dezintegrare radioactivă, acestea produc cantități mici de radiație ionizantă, contribuind la expunerea noastră la acest tip de radiații. Mineralele radioactive regăsite în roci și în sol generează adesea și gaze radioactive. Cel mai răspândit astfel de gaz este radonul, ce se produce prin dezintegrarea izotopului de uraniu-238. Deoarece acest gaz este incolor și inodor, el nu poate fi detectat cu ajutorul simțurilor umane, fiind necesare dispozitive speciale de măsurare a radioactivității. Riscul de expunere la acest gaz variază mult în funcție de rezervele de uraniu din regiune, însă acesta tinde să se acumuleze în locuințelor subterane, în cazul celor construite cu materiale contaminate cu minerale radioactive și în cazul în care locuința nu este aerisită corespunzător. Astfel, prezența unora dintre aceste elemente radioactive este atât de răspândită, încât urmele lor se pot regăsi și în materialele folosite la construcția locuințelor noastre, fapt ce înseamnă că nu suntem protejați de expunerea la radiații nici măcar în interiorul clădirilor. Cu toate acestea, cel mai adesea, expunerea la aceste doze de radiație, denumită „de fond” este una limitată, necontribuind semnificativ la creșterea riscului de cancer.

Pe lângă expunerea la radiațiile de fond, putem veni în contact cu radiațiile ionizante și prin alimentele și băuturile consumate. Spre exemplu, unele alimente, precum bananele (65 Bq/500 g) sau nucile de Brazilia (130 Bq/500 g) conțin în mod natural în izotopi radioactivi de potasiu-40. Similar, unele substanțe folosite pentru fertilizarea solului, precum îngrășămintele cu conținut ridicat de fosfați, pot conține și izotopi radioactivi. Totuși, cantitățile de radiații ionizante ce pătrund în corp în cadrul unei alimentații echilibrate sunt neglijabile și nu au un efect semnificativ asupra sănătății. Ca fapt divers, însăși corpul uman conține o serie de izotopi radioactivi precum uraniul, toriu, potasiu-40, radiu-266, carbon-14, tritiu sau poloniu-210. Cazurile reale de îngrijorare apar atunci când alimentele și băuturile sunt contaminate radioactiv ca urmare a unor accidente și/sau scurgeri nucleare (de ex: accidentele nucleare de la Cernobîl și Fukushima), cultivarea alimentelor pe soluri bogate în minereuri radioactive, contaminarea pânzei freatice cu materiale radioactive, contaminarea apelor și a viețuitoarelor marine cu materiale radioactive și alte situații similare. O altă posibilă sursă de risc este fumatul. Pe lângă gudron, arsenic, nicotină, azbest și cianură, majoritatea produselor din tutun conțin și izotopi radioactivi precum poloniu-210 și plumb-210. Acești compuși radioactivi sunt inhalați odată cu fumul rezultat prin arderea tutunului și pot afecta atât fumătorii activi, cât și pe cei pasivi, acumulându-se de-a lungul timpului în căile respiratorii și plămâni unde lezează celulele și țesuturile, crescând, astfel, riscul de apariție a cancerului.

O ultimă cauză de expunere la radiații este cea antropică. În această categorie intră procedurile medicale precum: scanarea cu raze x (CT, radiografii), acceleratoarele de particule ce produc izotopi de uz medical și medicina nucleară (radioterapia). Acestea sunt surse de radiații bine reglementate ale căror doze și efecte sunt constant evaluate și ținute sub observație astfel încât riscurile să fie cu mult depășite de către beneficiile expunerii controlate. O altă sursă de radiații este cea industrială, materialele radioactive fiind folosite în unele detectoare de fum sau semne luminoase de avertizare. De asemenea, radiația ionizantă este folosită și pentru sterilizare (inclusiv în industria alimentară unde microorganismele patogene pot fi omorâte sau inactivate prin iradiere), pentru estimarea rezervelor din câmpurile petroliere sau în cadrul densitometriei nucleare (manometre pentru estimarea densității solului, a asfaltului, măsurarea debitului din instalațiile industriale ș.a.). Poate cea mai evidentă sursă de radioactivitate generată de către om este producerea energiei atomice. Aceasta are loc în cadrul uzinelor nucleare și duce la creșterea nivelului de radiații ionizante în regiunile unde acestea sunt amplasate. De altfel, întreg ciclul de obținere al acestui tip de energie este unul generator de radioactivitate, de la exploatarea minieră a uraniului, până la deșeurile radioactive produse. Totuși, nivelurile de radiații emise de către aceste uzine sunt constant monitorizate pentru a nu atinge limitele periculoase pentru sănătatea umană, iar la construirea acestor uzine se ține cont de raportul risc-beneficiu pentru populație. O ultimă sursă de radiații ce nu mai este continuată în prezent este testarea și utilizarea armamentului nuclear. Majoritatea acestor testări au avut loc la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, generând reziduuri radioactive atmosferice și acvatice care s-au depus și persistă până în prezent, atât în apă cât și în sol, eliberând radiații ionizante, în cantități din ce în ce mai mici.

Pe scurt, se estimează că expunerea medie la radiații în Europa este de 4 mSv (milisiverți) pe an. Totuși, așa cum am putut observa din cele prezentate mai sus, doza individuală de expunere la radiații poate varia semnificativ în funcție de reședință, locul de muncă, alimentele și băuturile consumate, stil de viață, precum și de procedurile medicale urmate sau de eventualele expuneri accidentale. Deși expunerile la radiații sunt cumulative, iar orice doză de radiații ionizante poate crește riscul de a dezvolta cancer pe parcursul vieții, doza medie de expunere din Europa este considerată una sigură, efectele asupra sănătății fiind minimale.

Rolul protector al Borului față de radiațiile ionizante

Deși în capitolul anterior am văzut că nu putem „să ne ascundem” de radiații, iar acestea acționează în mod constant asupra tuturor organismelor terestre, totuși, putem alege să ne protejăm față de acțiunea acestora, atât prin blocarea absorbției radiațiilor, cât și prin refacerea stricăciunilor produse de ele. Mai exact, pentru a înțelege mai bine noțiunea de protecție împotriva radioactivității, trebuie să cunoaștem mai bine ce sunt radiațiile. Astfel, radiația electromagnetică este reprezentată de energie sub formă de unde sau particule. În funcție de gradul de energie pe care o posedă, radiația electromagnetică poate fi ionizantă sau neionizantă. Prima categorie este considerată cea mai periculoasă, acest tip de energie fiind capabilă să rupă legăturile chimice din celule, formând ioni. Acest proces duce la deteriorarea ADN-ului celular, provocând mutații, erori de diviziune și, în cele din urmă cancer. Radiația ionizată se poate prezenta sub formă de particule (alfa, neutroni) sau sub formă de raze cu lungimi de undă mici și frecvență/energie mare (raze x, raze gamma).

În funcție de această formă, radiația ionizantă are putere diferită de penetrare. Astfel, radiația alfa, având dimensiunea cea mai mare, penetrează cu greu pielea și poate fi blocată chiar și de către o foaie de hârtie. Următoarea este radiația beta, aceasta fiind reprezentată de particule mult mai mici (electroni) ce au o putere un pic mai mare de penetrare, însă poate fi oprită cu ușurință de către un panou de plastic sau aluminiu. Deoarece este o undă cu energie/frecvență mare și nu o particulă, radiația gamma are o putere crescută de penetrare. Aceasta străbate cu ușurință corpul uman, putând fi absorbită/blocată doar de către anumite materiale dense precum plumbul sau betonul. Similar, razele x au o putere mare de penetrare, cu un nivel un pic mai scăzut de energie decât cel al razelor gamma. Nu în ultimul rând, radiația cu neutroni poate fi blocată cu ajutorul materialelor bogate în hidrogen precum ceara de parafină, plasticele sau chiar apa. Vedem, astfel, că protecția radioactivă trebuie să țină cont de tipul radiației emise și puterea acesteia de penetrare.

Borul și derivatele sale sunt folosite pe scară largă în reactoarele nucleare datorită capacității lor de a absorbi neutronii și radiațiile gamma. Spre exemplu, carbura de bor este, în prezent, cel mai des folosit material pentru absorbția radiațiilor, fiind ușor de prelucrat, având un punct înalt de topire, conductivitate termică bună, una dintre cele mai mari durități și un cost de producție rezonabil. Acesta este utilizat la construirea tijelor de control din reactoarele nucleare (parte a sistemului de control și protecție) ce au rolul de a modifica factorul de multiplicare a neutronilor și de a controla cantitatea de energie produsă de către reactorul nuclear. Similar, acidul boric este și el adesea folosit ca parte a agentului de răcire a barelor radioactive. Nu în ultimul rând, studiile recente au observat că zgura bogată în bor este una dintre cele mai eficiente metode de captare a neutronilor și de protecție față de razele gamma.

Datorită secțiunii transversale cu absorbție mare de neutroni (767 bam), a durității mari și a produșilor de dezintegrare neradioactivi (Litiu și Heliu) cu durată mică de înjumătățire, acest element este intens studiat de către cercetătorii americani de la NASA în vederea elaborării materialelor de protecție a astronauților și a rachetelor cosmice. Un astfel de material propus de către oamenii de știință este un produs compozit format din etilenă și carbură de bor. Bogat în hidrogen și în bor acest material ar avea proprietăți crescute de absorbție a radiației cosmice. De asemenea, în testările de laborator, borul a adăugat rezistență polietilenei cu densitate înaltă, materialul compozit obținut din cele două fiind net superior polietilenei simple. Un alt material revoluționar studiat de către cei de la NASA are la bază nanotuburi înalt-cristaline cu nitrură de bor. Acest material ar conține elemente cu numere atomice mici (Bor, Hidrogen și Azot), aspect urmărit în obținerea unor materiale ușoare, și ar avea o rezistență extraordinară, însoțită de o stabilitate la temperaturi foarte crescute.

O altă utilizare revoluționară a borului este cea din domeniul medicinei oncologice. Astfel, terapia de captare a neutronilor cu Bor (BNCT) este o modalitate de tratament inovatoare prin care se urmărește creșterea ratei de succes în combaterea tumorilor greu de tratat. Propusă inițial de Gordon Locher, în anul 1936, tratamentul se bazează pe concentrarea borului în tumoarea vizată, urmată de expunerea acesteia la neutroni termici. În acest mod, tumoarea primește o doză mai concentrată de radiație în comparație cu țesutul sănătos. Mai exact, BNCT se bazează pe captarea nucleară a neutronilor cu energie termică joasă (<0,025 eV) de către izotopii de Bor-10, urmată de fisiunea suferită de acest izotop neradioactiv ce duce la eliberarea unei particule de radiație alfa și a unui izotop de Litiu-7. Așadar, pe lângă efectul de concentrare al radiației în țesutul neoplazic, borul mai îndeplinește și un rol de protecție al țesutului sănătos (prin captarea particulelor radioactive) și de „atac” secundar asupra tumorii prin eliberarea de particule alfa, considerate o formă de particulă cu transfer liniar de energie înaltă (LET) ce își transferă energia pe o suprafață cu un diametru aproximativ egal cu cel al unei singure celule (<10 μm). În acest mod, regiunea afectată de radiații este restrânsă cât mai mult la nivelul țesutului canceros și primește o doză dublă de radiații (neutroni + radiații alfa).

În prezent, dezideratele acestei terapii vizează îmbunătățirea ratei de concentrare a borului în țesuturile cancerigene, folosirea unor surse de neutroni cu flux și energie corespunzătoare, evitarea acumulării de bor în țesuturile sănătoase, eliminarea rapidă din țesut și din organism a substanței ce conține izotopul de Bor-10 și găsirea unui compus de bor cu o toxicitate cât mai scăzută. Pentru moment, principalele substanțe folosite în BNCT sunt borocaptatul de sodiu (BSH) și boronofenilalanina (BPA), aceasta din urmă combinată cu fructoză pentru a forma compusul BPA-F cu o solubilitate mai mare. Totuși, studiile recent apărute recomandă noi forme mai biodisponibile și netoxice de bor precum Fructoboratul de Calciu (FBC) încapsulat lipozomal. În studiile clinice, acest compus a fost capabil să transfere selectiv o cantitate foarte mare de Bor-10 la nivelul țesutului tumoral, indicând o eficiență și o siguranță mai mari decât cele ale compușilor folosiți în trecut. Până în prezent, acest tip de tratament a fost studiat clinic în o multitudine de afecțiuni canceroase precum: glioblastomul multiform, meningiomul, cancere ale capului și gâtului, cancerele pulmonare, cancerele de sân, carcinomul hepatocelular, sarcoamele, afecțiunile maligne cutanate, boala Paget extramamară, cancerele recurente, cancerele pediatrice și bolile metastatice.

În cazul organismului uman, Borul este un microelement considerat neesențial, însă, tot mai multe studii indică importanța de necontestat a acestuia în menținerea unei stări optime de sănătate. În mod interesant, Borul este considerat un element esențial în cazul unor specii de plante și este văzut ca un indicator viabil al capacității unei planete de a susține viața. Revenind la proprietățile sanogene ale Borului, noi studii din domeniul geneticii, folosind analize multi-omice, au relevat niște aspecte deosebit de importante cu privire la importanța acestui microelement în organism. Astfel, în urma studiilor complexe utilizând șoarecii de laborator ce au fost supuși unor cantități ridicate de radiații ionizante ce le-au indus sindromul acut de iradiere (caracterizat prin leziuni gastrointestinale, cerebrovasculare și hematopoietice), cercetătorii au constatat o caracteristică aparte a indivizilor care s-au recuperat în totalitate și au beneficiat de o durată de viață normală. Conform oamenilor de știință, acești „supraviețuitori de elită” au dezvoltat o microbiotă intestinală aparte în urma iradierii. Această microbiotă a fost observată atât la animalele complet sterile, cât și la cele crescute în mod convențional și a prezentat un caracter protector împotriva morții și a leziunilor induse de radiațiile ionizante. Astfel, caracteristica principală ce a fost comună în cazul tuturor animalelor ce au supraviețuit iradierii a fost reprezentată de abundența speciilor de bacterii din taxonii Lachnospiraceae și Enterococcaceae. Prevalența masivă a acestor microorganisme a ajutat la repararea gastrointestinală și hematopoietică a șoarecilor și a dus la depistarea în fecalele acestora a unor concentrații ridicate de metaboliți derivați ai triptofanului și propionatului cu origine microbiană.

Mai departe, cercetătorii au efectuat studii metabolomice cu privire la efectul acestor metaboliți observând că acizii grași cu lanț scurt, în special propionatul, și derivați ai triptofanului (H-indol-3-carboxaldehida – I3A și acidul chinurenic – KYNA) au crescut semnificativ rezistența șoarecilor la radiațiile ionizante. Mecanismul protector a vizat neutralizarea speciilor reactive de oxigen și protejarea ADN-ului față de acțiunea stresului oxidativ indus de radiații. Pe lângă regenerarea gastrointestinală și restabilirea funcției hematopoietice, derivații de triptofan au oferit și o protecție pe termen lung împotriva radioactivității în cadrul experimentelor in vivo. În mod încurajator, o astfel de modificare a microbiotei a fost observată și la pacienții de leucemie ce au avut o evoluție pozitivă după radioterapie. Cercetătorii au evidențiat faptul că inclusiv pacienții care au primit doze de radiații în întreg corpul, iar apoi au dezvoltat o microbiotă bogată în speciile de Lachnospiraceae și Enterococcaceae, au prezentat efecte secundare de natură gastrointestinală mult mai atenuate. Trebuie făcută o ultimă precizare cu privire la microorganismele din cei doi taxoni. Acestea comunică între ele cu ajutorul unei molecule de semnalizare denumită AI-2-Borat. Cum se poate înțelege din denumire, această moleculă are la bază borul, fapt ce demonstrează implicarea de necontestat a acestui element în sănătatea microbiotei intestinale, rezistența la radiațiile ionizante și buna funcționare a întreg organismului.

Nu în ultimul rând, în literatura de specialitate, este bine-cunoscut faptul că solurile și plantele care conțin cantități mari de bor prezintă cel mai scăzut nivel de radioactivitate. Acest lucru se datorează absorbției neutronilor proveniți din dezintegrarea radioactivă de către atomii de bor, aceștia blocând reacțiile de fisiune care generează radiații ionizante periculoase pentru majoritatea viețuitoarelor. De asemenea, a mai fost semnalat un fenomen interesant de corelare a nivelurilor scăzute și foarte scăzute de bor din sângele oamenilor și animalelor ce trăiesc în anumite zone cu un grad crescut al radioactivității solului din respectivele localități. Explicația dată de către cercetători este aceea că borul din organismul acestor oameni și al animalelor este folosit pentru blocarea radiațiilor ionizante nocive. Astfel, atomii de bor sunt destabilizați de energia absorbită din radiații și se transformă în litiu și heliu. De reținut este și faptul că în respectivele zone cu radioactivitate crescută și carențe în bor, majoritatea populației (>70%) suferă de osteoartrite avansate.

Fructoboratul de calciu – forma cea mai sigură și bioasimilabilă de Bor

Deși în prezent utilizarea armelor atomice este considerată o soluție de ultimă instanță, teama declanșării unui război nuclear este tot mai prezentă în contextul instabilităților politice și economice actuale. Astfel, interesul publicului pentru metode eficiente de protecție radioactivă a crescut simțitor. Deși poate cea mai cunoscută metodă de protecție a populației față de radiația ionizantă este administrarea iodurii de potasiu, totuși, trebuie menționat că aceasta nu oferă o protecție totală. Mai exact, aceasta are doar capacitatea de a satura glanda tiroidă cu iod, blocând intrarea izotopului radioactiv de iod-131 ce rezultă în urma dezintegrării atomice a materialului radioactiv provenit de la folosirea armamentului nuclear sau din accidentele produse la centralele nucleare. Vedem, deci, că iodura de potasiu poate fi eficientă doar în reducerea riscului de cancer tiroidian provocat de radiații, însă nu poate bloca pătrunderea radiațiilor ionizante în restul organismului. De aceea, alături de administrarea iodurii, vă recomandăm și un produs pe bază de bor organic. Așa cum am putut vedea în capitolele anterioare, borul este un element cu proprietăți radioprotectoare deosebite, având capacitatea de a bloca radiațiile gamma și de a capta emisiile de neutroni termici sau cu deplasare rapidă. Sub influența radiațiilor, acesta se dezintegrează în atomi stabili, neradioactivi de litiu și heliu, cu emisii minimale de radiații alfa cu putere mică de penetrare. Aceste proprietăți ale borului sunt prezente indiferent de forma chimică în care el se regăsește, însă, conform literaturii de specialitate, Fructoboratul de Calciu este forma cea mai ușor asimilabilă și total netoxică de bor. Astfel, vă propunem un produs de top al Laboratoarelor Hypericum: Borul Organic.

Suplimentul alimentar Bor organic de la Hypericum este un produs atent formulat pentru menținerea bunei funcționări a sistemelor osteoarticular, cardiovascular și imunitar. Datorită asocierii dintre Fructoboratul de calciu și Maltodextrină, produsul are un efect mai puternic, fiind o formulă unică pe piața suplimentelor alimentare din România. În plus, acesta contribuie și la mineralizarea și fortifierea oaselor și, deosebit de important în contextul actual (!), la protejarea organismului față de efectele nocive ale radiațiilor ionizante!

Pentru realizarea suplimentului Bor organic au fost folosite ingrediente 100% naturale precum Fructoboratul de calciu și Maltodextrina. Astfel, Maltodextrina crește acțiunea sanogenă a Fructoboratului de calciu. Mai exact, proprietățile antioxidante și antiinflamatoare ale Borului organic sunt amplificate, iar absorbția sa în organism este mult îmbunătățită. Datorită formulei concentrate, produsul asigură o cantitate optimă de substanțe active, fiind totodată ușor de administrat. Pe scurt, produsul are o acțiune: protectoare împotriva radiațiilor ionizante, antioxidantă, antimutagenică, osteoconstructoare, osteoregeneratoare, mineralizantă, antiinflamatoare, imunomodulatoare, modulatoare asupra microbiotei intestinale, ușor estrogenică și hipocolesterolemiantă.

Fructoboratul de Calciu (Ca[(C₆H₁₀O₆)₂B]₂•4H₂O) este un complex organic de calciu (cca 4,7%), fructoză (aprox. 84,2%) și bor (max. 2,9%) ce se regăsește în mod natural în fructe și legume proaspete, dar și în nuci, ierburi aromatice, vin sau bere. Acesta este considerat una dintre cele mai biodisponibile surse de calciu și bor, fiind mai sigur și ușor de asimilat decât acidul boric/borax/borat de sodiu. De fapt, Fructoboratul de calciu este singura formă alimentară a borului considerată sigură, stabilă, non-toxică și deosebit de activă biologic. Deși importanța calciului pentru buna-funcționare a organismului uman este cunoscută de majoritatea oamenilor, nu același lucru se poate spune și despre bor. Borul organic este un element nutrițional esențial pentru sănătatea corpului uman, dar acest fapt este prea puțin cunoscut, explicația fiind că, în trecut, borul a fost considerat un element neesențial pentru om și animale, el fiind relevant doar pentru dezvoltarea normală a plantelor. Totuși, studiile recente au demonstrat importanța deosebită a acestui microelement și, în prezent, sunt descoperite tot mai multe funcții ale acestuia și ale compușilor săi derivați. Organizația Mondială a Sănătății recomandă un aport de 1-13 mg/zi de bor, cu un minim de 3 mg/zi (≈ 130,5 mg fructoborat de calciu) pentru asigurarea beneficiilor nutriționale optime, carența în acest mineral putând fi asociată cu probleme osteoarticulare precum osteoporoza. Deoarece anumiți compuși ai borului pot prezenta o oarecare toxicitate, Fructoboratul de calciu este considerat cea mai sigură sursă pentru acest element. Mai mult, studiile științifice au arătat că sub această formă, borul este folosit în corpul uman atât la nivel celular, cât și extracelular cu o eficiență sporită, Fructoboratul de calciu absorbindu-se într-o formă intactă și stabilă din tractul gastrointestinal. În concluzie, Fructoboratul de calciu este o sursă naturală, sigură și deosebit de biodisponibilă de bor și calciu, două minerale absolut esențiale pentru funcționarea corectă a corpului uman.

Numeroase studii științifice, din țară dar și din exterior, au verificat și confirmat importanța borului organic, și în special a Fructoboratului de calciu, pentru sănătatea întregului organism și cu precădere a sistemelor osteoarticular, cardiovascular și imunitar. Lipsa borului în organism este asociată, de obicei, cu:

• niveluri scăzute ale calciului, magneziului și fosforului cauzate de o absorbție ineficientă a acestor minerale;
• niveluri scăzute ale 25-hidroxicolecalciferolului (vitamina D₃), ale ceruloplasminei serice (enzimă relevantă în metabolismul cuprului) și ale eritrocit-superoxid-dismutazei (SOD – o enzimă cu acțiune antioxidantă puternică);
• niveluri crescute de calciu plasmatic, creatinină serică și uree sangvină;
• fragilitate osoasă și risc crescut de osteoporoză;
• agilitate mentală redusă la femeile aflate la postmenopauză și la bărbații de peste 45 de ani.

Deosebit de importantă pentru persoanele care nu beneficiază de o expunere suficientă la lumina naturală, sau pentru cele care au o alimentație săracă în nutrienți, suplimentarea cu bor organic de bună calitate poate contracara efectele dăunătoare ale deficienței dietetice în vitamina D₃ (eficientizând utilizarea sa de către organism). La rândul său, acest lucru va susține metabolismul calciului, magneziului, potasiului și al fosforului, cu implicații favorabile asupra sănătății oaselor și a articulațiilor. Beneficiile suplimentării cu fructoborat de calciu sunt cu atât mai mari când acest obicei este adoptat încă din copilărie deoarece borul organic are un rol crucial în procesele de creștere și formare a masei osoase.

Acest compus bioactiv este implicat și în menținerea stabilității și a bunei-funcționări a membranelor celulare. Reacționând cu substanțele biologice care conțin grupări funcționale cis-hidroxil (precum glicolipidele sau fosfoinozitidele), borul asigură stabilitatea membranei celulare și influențează transmiterea transmembranară a semnalelor. Datorită acțiunii de reglare a sensibilității receptorilor față de hormoni, borul ajută și la echilibrarea hormonală a femeilor aflate la menopauză având proprietăți estrogenice. Studiile științifice au demonstrat că acest complex reduce cantitatea de calciu și magneziu excretate prin urină, reglând totodată și nivelele de 17β-estradiol și de testosteron, în special la femeile aflate în perioada de postmenopauză. Mai mult, aceleași studii subliniază și importanța borului organic în ceea ce privește buna funcționare a creierului, carențele de bor fiind asociate cu o acumulare mărită de cupru la nivel cerebral. Acesta contribuie la îmbunătățirea performanței cognitive, precum: dexteritatea, atenția sau memoria pe termen scurt.

Studii efectuate pe animale au mai evidențiat și proprietățile imunostimulatoare ale borului organic, suplimentarea alimentației bovinelor cu acest microelement ducând la creșterea rezistenței lor la boala indusă de virusul BHV1. De asemenea, la porcii stimulați cu lipopolizaharide (LPS), s-a observat că borul afectează citokinele eliberate în supernatantele culturilor celulare. În consecință, se poate observa că borul are o acțiune de creștere a răspunsului imunitar umoral concomitent cu reducerea răspunsului inflamator. În plus, prin acțiunea sa antiinflamatoare (scade valorile bio-markerilor hs-CRP și TNF-α), Borul organic reduce incidența și prevalența osteoartritei, fiind și un bun analgezic pentru astfel de afecțiuni, mai ales în combinație cu glucozamina, condroitina, acidul hialuronic sau cu derivații acidului salicilic (de ex., aspirină, extract din scoarță de salcie).

Fructoboratul de calciu are efecte benefice și asupra metabolismului lipidelor, el scăzând nivelul colesterolului sanguin și al trigliceridelor crescute peste limitele normale. Acest lucru se datorează acțiunii de potențare a activității acizilor grași esențiali precum omega-3 și creșterii randamentului energetic celular, fapt ce grăbește și vindecarea rănilor. Dieta îmbogățită cu Fructoborat de calciu poate duce la reducerea valorilor colesterolului total, influențând benefic starea pacienților cu dislipidemie, afecțiuni de metabolism și boli cardiovasculare. Totodată, a fost observată și influența benefică a Fructoboratului de calciu asupra metabolismului acidului uric, acesta determinând o reducere a valorii respectivului deșeu metabolic. Astfel, suplimentarea cu Bor organic contribuie la reducerea acumulărilor de acid uric la nivelul articulațiilor, cu efect benefic în special în cazul celor care suferă de gută.

Un studiu clinic pilot efectuat la Centrul de Cardiologie al Universității din Craiova, condus de Dr. Constantin Militaru, a vizat combinația Fructoboratului de calciu cu resveratrolul. Cei doi compuși s-au dovedit a avea acțiune sinergică, fapt resimțit asupra stării clinice și biologice a pacienților cu angină pectorală și alte afecțiuni cardiovasculare. În acest sens, Fructoboratul de calciu vine în sprijinul resveratrolului protejându-l. Fructoboratul de calciu devine un stabilizator pentru resveratrol, luptând împotriva degradării acestuia în tractul digestiv. Tot în cadrul studiului, s-a dovedit că sinergismul pozitiv al Fructoboratului de calciu cu resveratrolul, duce la îmbunătățirea eficacității biologice ca agenți antioxidanți și antiinflamatori ai acestor doi compuși. În concluzie, calitățile complementare și sinergice ale celor doi compuși asigură o protecție optimă a sistemului cardiovascular. Pe lângă sinergia cu resveratrolul, până în prezent, cercetările au identificat o serie de interacțiuni pozitive ale Fructoboratului cu: acidul hialuronic, condroitina și glucozamina, colagenul, drojdia seleniată și/sau seleniul organic, minerale (Ca, Mg), vitaminele C, D₃, E, K₂, MSM, omega-3, coenzima Q10, salicilații, maltodextrina și numeroase extracte din plante medicinale (de ex., Palmier pitic, Salcie, Măceșe, Coada-calului ș.a.).

Nu în ultimul rând, Fructoboratul de calciu prezintă și efecte antioxidante, limitând stresul oxidativ și protejând indirect proteinele împotriva procesului de peroxidare (crește valorile enzimelor antioxidante: superoxid dismutază – SOD, catalază, glutation peroxidază, ceruloplasmină, vitamina C). Acest lucru poate avea ca efect stoparea evoluției arteriosclerozei prin împiedicarea oxidării colesterolului „rău” (LDL). Totuși, poate mai importantă decât acțiunea antioxidantă, este acțiunea antitumorală și anticancerigenă a Borului organic, pusă în evidență de studii recente, acesta contribuind la protecția organismului împotriva bolilor canceroase precum cancerul de sân, de plămâni, cervical sau de prostată, prin mecanisme antioxidante și radioprotectoare.

În concluzie, Fructoboratul de calciu este poate cea mai bună sursă de Bor, aceasta fiind stabilă, netoxică și deosebit de biodisponibilă. Împreună cu maltodextrina, acesta este un adjuvant extrem de valoros împotriva efectelor nocive ale expunerii la radiațiile ionizante provenite, atât din dezastre nucleare, cât și din sursele normale ale radiației de fond. În plus, acesta este un excelent adjuvant în menținerea sănătății sistemului osos contribuind la prevenirea și inversarea resorbției osoase și reducând riscul de osteoporoză prin stimularea activității de sinteză osoasă și fixarea calciului ce favorizează mărirea densității osoase. Ajută la reglarea hormonală a organismului femeilor care parcurg faza de menopauză prin menținerea homeostaziei hormonilor steroizi. Participă la utilizarea eficientă de către organism a acizilor grași esențiali. Facilitează protejarea celulelor și a țesuturilor față de acțiunea radicalilor liberi fiind un agent antisclerotic foarte important și având acțiune favorabilă în bolile cardiovasculare. Contribuie la întărirea sistemului imunitar. Limitează procesele inflamatorii din organism. Susține funcționarea normală a sistemului muscular. Îmbunătățește performanțele cognitive.

Fructoboratul de calciu intră în compoziția multor suplimente alimentare ce se regăsesc pe piața Statelor Unite ale Americii, bucurându-se de o tot mai mare popularitate, dar fiind încă la stadiul de noutate pe piețele din Europa. Recent acesta a fost introdus ca ingredient în suplimentele alimentare din România, Societatea Hypericum Impex fiind prima, și momentan singura, firmă producătoare de suplimente naturale care a inclus Fructoboratul de calciu (formulă patentată) ca ingredient principal pentru gama sa de top.

Astfel, produsul Bor Organic este recomandat atât celor care doresc să se protejeze împotriva expunerii de fond sau accidentale la radiațiile ionizante, cât și celor care doresc să își construiască din timp un sistem osos sănătos prin mărirea densității osoase sau celor care doresc limitarea pierderii de masă osoasă odată cu înaintarea în vârstă. Acesta este benefic atât pentru femeile aflate în perioada de menopauză cât și pentru bărbații ce au nevoie de un adjuvant în buna funcționare a prostatei. Mai mult chiar, această formă biodisponibilă de bor și calciu este utilă și pentru buna funcționare și protejarea articulațiilor în perioadele de suprasolicitare mecanică (sport, activitate fizică intensă, supraponderalitate). Nu în ultimul rând, suplimentul Bor organic este o alegere excelentă și pentru cei care doresc menținerea bunei funcționări a sistemelor cardiovascular și imunitar datorită proprietăților antiinflamatoare, antioxidante și imunomodulatoare ale produsului.

Produse cu acțiune similară: Iod Organic (capsule), Iod Organic Forte (capsule), Hyper Antioxidant Forte (capsule), Hyper Tum (ceai, sirop, capsule), Hyper Geriatric (capsule), Hyper Anti-aging (capsule), Hyper Seleniu (capsule), Sarea Fucosal, Clorofilă lichidă, Acid Alfa-lipoic (capsule).

Produsele Hypericum: Tehnologie extractivă de top. Calitate garantată!

Suplimentele alimentare și alimentele funcționale concepute de laboratoarele Hypericum sunt obținute din surse naturale atent verificate. Materiile prime folosite sunt procurate din zone nepoluate, ecologic curate, astfel încât putem garanta puritatea produselor noastre prin lipsa de contaminanți toxici carcinogeni, metale grele, erbicide, insecticide, îngrășăminte chimice, microorganisme sau virusuri patogene. Noutatea acestor produse este reprezentată de extractul integral concentrat pe care îl conțin. Acesta asigură o mai bună biodisponibilitate și o mai bună asimilație în organism a substanțelor active benefice. Extractele naturale din suplimentele Hypericum sunt obținute prin procese menajante, net superioare pulberilor măcinate din plante și fructe uscate. Acestea au forma unei mase de particule sferice, care au o curgere mai bună, forma sferică a particulelor reducând posibilitatea înglobării de aer printre ele, astfel încât dozarea în capsule este mult mai exactă și mai ușoară.

Bibliografie

• Malouff Timothy D., Seneviratne Danushka S., Ebner Daniel K., Stross William C., Waddle Mark R., Trifiletti Daniel M., Krishnan Sunil – „Boron Neutron Capture Therapy: A Review of Clinical Applications”, Frontiers in Oncology, vol. 11, 2021, ISSN 2234-943X (doi:10.3389/fonc.2021.601820).
• A. M. Terekhova, Y. V. Levchenko, T. V. Matveeva, I. S. Borisov, I. A. Chelmakov, – „Influence of boron enrichment in control rods on neutron-physical characteristics of the core of the reactor VVER”, IOP Conf. Series: Materials Science and Engineering 487 (2019) 012007, IOP Publishing (doi:10.1088/1757-899X/487/1/012007).
• Pirouz, F., Najafpour, G., Jahanshahi, M., Sharifzadeh Baei, M. (2019) – „Biodistribution of calcium fructoborate as a targeting agent for boron neutron capture therapy in an experimental model of MDA-MB-231 breast cancer cells”. Biocatalysis and Agricultural Biotechnology, 22, 101389 (doi:10.1016/j.bcab.2019.101389).
• Harrison, C., Burgett, E., Hertel, N., Grulke, E., El-Genk, M. S. – „Polyethylene∕Boron Composites for Radiation Shielding Applications”, AIP Conference Proceedings (2008), (doi:10.1063/1.2845006).
• Dr. Sheila A. Thibeault – „Radiation Shielding Materials Containing Hydrogen, Boron, and Nitrogen: Systematic Computational and Experimental Study” - Phase I, NIAC FINAL REPORT, September 30, 2012.
• Mengge Dong, Suying Zhou, Xiangxin Xue, Xiating Feng, M.I. Sayyed, Mayeen Uddin Khandaker, D.A. Bradley – „The potential use of boron containing resources for protection against nuclear radiation”, Radiation Physics and Chemistry, Volume 188, 2021, 109601, ISSN 0969-806X, (https://doi.org/10.1016/j.radphyschem.2021.109601).
• F. Pirouz, G. Najafpour, M. Jahanshahi, M. Sharifzadeh Baei – „Plant-Based Calcium Fructoborate as Boron-Carrying Nanoparticles for Neutron Cancer Therapy”, IJE TRANSACTIONS A: Basics Vol. 32, No. 4, (April 2019) 460-466.
• Hao Guo, Wei-Chun Chou, Yunjia Lai, Kaixin Liang, Jason W. Tam, W. June Brickey, Liang Chen, Nathan D. Montgomery, Xin Li, Lauren M. Bohannon, Anthony D. Sung, Nelson J. Chao, Jonathan U. Peled, Antonio L. C. Gomes, Marcel R. M. van den Brink, Matthew J. French, Andrew N. Macintyre, Gregory D. Sempowski, Xianming Tan, R. Balfour Sartor, Kun Lu, Jenny P. Y. Ting – „Multi-omics analyses of radiation survivors identify radioprotective microbes and metabolites”, Science. 2020 October 30; 370(6516) (doi:10.1126/science.aay9097).
• Ion Romulus Scorei – „Calcium fructoborate: plant-based dietary boron as potential medicine for cancer therapy”, Front. Biosci. (Schol Ed) 2011, 3(1), 205–215; (https://doi.org/10.2741/S145).
• Brittani May Collins – „Development of Boron-Containing Polyimide Materials and Poly(arylene Ether)s for Radiation Shielding” (2015), Dissertations, Theses, and Masters Projects, Paper 1539626964 (https://dx.doi.org/doi:10.21220/s2-ehsy-x081).
• https://nuclearsafety.gc.ca/eng/resources/radiation/introduction-to-radiation/types-and-sources-of-radiation.cfm
• https://cancer-code-europe.iarc.fr/index.php/ro/12-modalitati/radiatii
• https://www.cdc.gov/nceh/radiation/smoking.htm
• https://borates.today/boron-protects-against-radiation/