Când Ortodoxia le stă unora în gât…

După acel decembrie 1989, care ne-a adus în formele sociale ale unei plăpânde democaţii, mulţi din cei care n-au avut curajul de a frecventa Biserica şi-au pus problema încotro s-o apuce? Dacă merg la ortodocşi- au zis ei- mă voi întâlni cu mulţi cunoscuţi şi voi părea o oaie întoarsă la staul. Orgoliul meu nu poate accepta aşa postură. La neoprotestanţi (pocăiţi) nu m-aş duce, fiindcă nu-s de acord cu multe ale lor. Ei… şi s-a ivit şansa Bisericii greco-catolice, reînviată în judeţul nostru de o singură persoană ce a supravieţuit prin grija lui Dumnezeu. Românii ce au frecventat Biserica romană erau priviţi câş de maghiari, aşa că şi-au aflat adăpost tot aici. De noi, ortodocşii, se ruşinau.. Din această categorie face parte şi dl. Ion Măgeruşan, care în ultima perioadă a vieţii domniei sale s-a preocupat de probleme religioase,. Lucru bun foarte altfel, numai că s-a raliat acelei atitudini agresive a greco-catolicismului, care a pornit război nu împotriva păcatelor şi altor scăderi omeneşti, ci împotriva Bisericii Ortodoxe. Dar cu şansă cel puţin discutabilă, fiindcă ea dăinuie de două mii de ani, dânşii fiind o Biserică mai recentă, de trei sute de ani, ca multe altele mai proaspete, apărute şi acelea din interese lumeşti, politice sau personale, anticipând o direcţie în care fiecare îşi face Biserica după gustul lui, fără descendenţă apostolică. Mărturisesc cu francheţe că nu aş putea urma unei Bisericii întemeiate de oameni obişnuiţi şi nu de dumnezeieştii Apostoli.

În răstimpuri, dl. Ion Măgeruşan, economist, atacă frecvent Ortodoxismul, preoţii, făcându-i astă cinste deosebi preacucernicului părinte Nicolae Feier, puternică personalitate a vieţii religioase nord-transilvane. Negreşit că astfel de atacuri n-ar fi apărut sub vechea conducere a cotidianului „Răsunetul”, dar…astea sunt vremurile. Oricum observăm deja obsesii care ar trebui să fie foarte departe de un creştin şi de un om cu standarde democratice. Nu mă mir, fiindcă şi moseniorul Zăgrean îşi făcuse din acest război o temă predilectă. „Nu ştiu ce avem noi cu ortodocşii -zicea un greco-catolic om de treabă - fiindcă ei nu au treabă cu noi niciodată, nici nu ne pomenesc, în vreme ce părintele Zăgrean tună şi fulgeră întruna contra lor.”

Dl. Măgeruşan ar putea desigur, să se preocupe de grozava furtună abătută asupra Bisericii Romei în zilele noastre, când oamenii fug de Biserica Apusului din pricina unor păcate de neiertat comise de preoţi cărora li s-a interzis să fie fiinţe umane fireşti, iubitoare. Să suspine dl. Măgeruşan, să se roage văzând catastrofala depărtare a credincioşilor ooccidentali de Maica Biserică ce i-a hrănit mii de ani. Să se mire că până şi admiratul papă Ioa-Paul al II-lea a avut o relaţie foarte discutabilă cu o femeie căsătorită, că oamenii nu pot fi prefăcuţi în statui, cum au vrut unii preocupaţi de dominarea lumii( ca şi diavolul, care nici el nu poate iubi, ci doar urî). Nu, ci domnia-sa atacă virulent Ortodoxia, care înfloreşte măreţ în tot Răsăritul chinuit, oprimat sub o ideologie îngust-prostească. Dacă ortodoxismul n-a pierit, îl califică „duplicitar”.N-are ortodoxia o atitudine faţă de catolicism? E nevoie? Nu voi v-aţi despărţit de noi prin bula umflatului Hubertus? Dacă v-aţi făcut eretici, ce treabă avem cu voi? Şi mai crede domnul Măgeruşan că misiunea Bisericii a fost să se lupte cu comunismul? Nu, domnule! Prin toate veacurile, Cel care aduce în succesiune orânduirile este Dumnezeu, iar rolul Bisericii este nu de a se împotrivi, a face revoluţii poloneze contra la ce ne trimite Dumnezeu, ci de a mângâia şi de a mântui. „Oricine să fie supus stăpânirilor, căci nu este stăpânire care să nu fie de la Dumnezeu –vă răspunde personal Sf.Apostol Pavel-….iar stăpânirile care sunt au fost rânduite de Dumnezeu. De aceea, cine se împotriveşte stăpânirii se împotriveşte rânduielii puse de Dumnezeu şi îşi va lua osânda.” Scria acestea în vremurile întunecate a lui Nero. Dacă va veni vremea să ne jertfim, asta o să facem, iar Ortodoxia n-o să pună bombe, să lupte prin munţi până vin americanii şi să răsturnăm guverne. Totdeauna în Răsărit, de la Marele Constantin, Biserica a recunoscut statul, nu i s-a opus făţiş, ci asuferit şi a aşteptat vremuri mai bune. Că mulţi împăraţi s-au amestecat primitiv şi păgubos în treburile Bisericii Răsăritene, suferind de boala deşteptăciunii, o ştim. Trebuia să ne reîntoarcem altfel la vremurile neronice ale unui Diocleţian sau Maxenţiu? Din două rele am acceptat pe cel mai mic, ortodoxismul coexistând cu statul, dar fără a se identifica vreodată cu vreo politică sau ideologie. În comunism, ortodoxia era singura care era o altă concepţie despre lume, dar nu era agresivă, ci blândă şi cu tăria adevărurilor de neclintit pe care le reprezintă. Când a venit revolta din ’89 credinţa era tare, oamenii se rugau public, protestau”ortodox”, adică paşnic, rugându-se. În locul vocabulei bizare de… „duplicitate” cum de nu vedeţi înţelepciunea, răbdarea, încrederea în Dumnezeu şi biruinţa strălucită cu care este călăuzită de Duhul Sfânt Ortodoxia? Oare la cine vine Sfânta Lumină cerească la Sf. Paşte la Ierusalim? La papii care.şi vânturau sabia întemeind state papale? La cei care aprindeau ruguri şi purtau războaie jefuind Constantinopolul? La cine vreţi să ne duceţi? La bietele călugăriţe abuzate prin mănăstiri de preoţi şi ierarhi care sunt siliţi a fi ce nu pot fi? Se înfioară lumea auzind cazurile de preoţi şi ierarhi pedofili, de corupţia şi scandalurile ce au însoţit istoria bimilenară a papilor. Şi totuşi aveţi glas în locul umilei tăceri şi ceasului de rugăciune. Lui Petru i s-a dat nu să stăpânească, omule al lui Dumnezeu (sper), ci să mărtirisească dumnezeirea lui HRISTOS. „Misiunea Ortodoxiei în lume este să mărturisească dumnezeirea lui HRISTOS”- a spus recent Patrirahul BOR- Preafericitul Daniel. Astea să le caute Biserica domniei voastre şi a papilor (că e proprietatea lor, nu a lui HRISTOS), nu gloria personală a vreunui papă, adorat în locul lui HRISTOS. Gloria, cinstea şi toată binecuvântarea i se cuvin doar unuia lui Dumnezeu. Ne râd mahomedanii. Iar….„Paşte mieluşeii mei…” din mărturia ioaneică nu înseamnă decât reintegrarea între apostoli a celui ce „a plâns cu amar ” după ce L-a tăgăduit pe Stăpânul HRISTOS. Răstălmăcirea cuvântului dumnezeiesc o face potrivnicul şi adepţii lui, ca să-şi facă lumeştile pofte de dominaţie foarte terestră. Să ştim din ce tabără facem parte. Ce au de pildă ordinele religioase militare cu credinţa? Există nişte trepte în recunoaşterea păcatelor: frumuseţea tăcerii, apoi a pocăinţei, apoi a faptei bune etc….Nu pare să vă fi urcat pe prima. Distrugerea orotdoxixmsului ar fi pentru dv. o biruinţă, nu o tragedie, numai că are grijă Dumnezeu de toate. No problems! Dincolo de chinuita Transilvanie, cu 1% proporţie n-aveţi cum trece vreodată.

Dacă credinţa noastră ortodoxă nu e bună, pentru ce nu v-aţi făcut catolici? Toate le aveţi ortodoxe, dar …stăpânirea Romei. Aceasta interesează, administrarea lumească şi nu spre a fi lumina în întunericul necredinţei. Averi, moşteniri răpite de la ortodocşi, voi care n-aveaţi nicio urmă de manifestare înainte de 1989…Poţi să te închini şi la lemne sau animale, dar să asculţi de Papa, prefigurare a viitorului Antihrist . Vi se pare că asta ne-a poruncit HRISTOS? Patriarhii ortodocşi, cu toate scăderile omeneşti ce le vor fi avut, n-au luptat călare pe cal, n-au avut scandaluri sexuale strigătoare la cer, n-au poruncit ruguri şi torturi, n-au prigonit ştiinţele. Să vă spun eu? De ce s-a îndepărtat nordul protestant de voi? Fiindcă vi s-a întunecat mintea. O prepoziţie v-a făcut eretici. Duhul Sfânt „de la Tatăl purcede” dar ni se dăruieşte”prin Fiul”. De la Părintele ceresc izvorăsc toate, dar se fac şi se dăruiesc prin Fiul, căci „prin El toate s-au făcut şi fărăr de El nimic nu s-a făcut.”

Dl. economist Măgeruşan ia istoria de la Schisma cea Mare şi zice că acel umflat şi îngâmfat cardinal pus pe scandal- Hubertus- care vine în vremea Sfintei Liturghii şi pune pe masă în Sfânta Sofia o bulă cu acuze mincinoase de excomunicare n-a avut vreo valoare, murind papa Leon al IX-lea..O mie de ani de Schismă încă nu v-au arătata domnu’ Măgeruşan ce valoare a avut numita Bulă? Şi ce grabnic căutaţi tot felul de defecte la Patriarhi ca Fotie şi Cerularie! Scăderi vor fi avut, oameni fiind, dar se pot compara cu papii? Doamne fereşte! Vedeţi treaba aia cu bârna…

Umblaţi azi cu toată ierarhia spre a scoate pe ortodocşi din lăcaşuri, să moşteniţi pământuri şi biserici de parcă ei n-ar mai fi. Sunteţi unica Biserică din lume cu astfel de bizare preocupări mundane. Sectarii îşi fac bisericile lor când pleacă de la noi. Nu cer parte, despăgubiri. Nu vă temeţi că faceţi parte dintre răpitorii despre care vorbeşte dumnezeiescul Pavel că „nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu” ? Daţi-ne şi voi bietele schituri distruse cu tunurile la Unirea făptuită de Buckow. (Acel Buckow, călcat în picioare de propriul său cal în văzul lumii la Alba-Iulia?) Daţi-ne mănăstirile arse, preoţii fugiţi cu groază şi daţi-ne vieţile monahiilor în zdrenţe vânaţi şi ucişi ca nişte animale prin munţi şi păduri ca să vă ridicaţi Biserica greco-catolică. N-aţi zidit-o pe jertfele martirilor, ci pustiind şi ucigând. Nu vă înfricoşaţi? De oameni nu, dar când vă va întreba Dumnezeu, cumplit va fi. Ne ziceau „schismatici”, deci devalorizând fiinţa umană, cum va face şi fascismul. Întâi devalorizezi omul, apoi îl ucizi. Înfioraţi-vă şi tăceţi măcar!

Cine nu cunoaşte istoria poate fi păcălit, dar păcatul e mai mare al aceluia care ştie. Şi daţi exemple de „duplicitate” de „deservire” a neamului de către feluriţi ierarhi, care îndemnau poporul la supunere (chiar către austro-ungari). Creştinii trebuie să fie supuşi şi blânzi oricărei orânduiri. Nu vedeţi că apoi ne-am înfrăţit fără urme de probleme în România Mare? Voiaţi să-i cheme pe români la răscoală?, De ce? Ca să fie masacraţi? Apoi ne serviţi exemple de…patriotism din chemările lui Iuliu Hossu, dar…din 1919, după război. Este o vreme a luptei şi una a suferinţei. Nu pare că înţelegeţi esenţa creştinismului, ci îl priviţi lumeşte. Aţi fi avut pretenţia ca- interbelic- toţi românii din România Mare să se facă greco-catolicii, deşi eraţi abia o sectă? Din moment ce România ortodoxă nu se putea unic cu voi, era de datoria greco-catolicilor să revină la credinţa bimilenară a neamului, aşa cum, ca individ, dna. dr. dr. Livia-Ana Tătaru şi-a donat casa, terenul, resursele Bisericii Ortodoxe, reunindu-se efectiv şi exemplar, ca fiică a credinţei dreptmăritoare.

Comuniştii au luat doar măsuri negative? Greşiţi enorm, desigur. Dacă Mussolini a interzis înjurăturile şi a încheiat Concordat cu papalitatea şi altele a fost rău? Dumnezeu lucrează prin oricine voieşte, toţi fiind instrumente umile ale voinţei Sale suverane: asirieni, egipteni, nazişti, fascişti, comunişti, democraţi, prostocraţi etc. Cu iertare, dar vă lipseşte privirea creştină asupra desfăşurării istoriei omenirii şi creştinismului. Sunteţi tâlharul din stînga lui HRISTOS Cel răstignit, care protestează, neagă, huleşte, revendică, în loc să dea slavă lui Dumnezeu şi să se preocupe de păcatele sale. Nu observaţi cum aţi devenit parte dintr-o biserică a vrajbei transilvane, vieţuind în iarna disputelor şi certurilor? Cu amărăciune şi tristeţe sunt nevoit să le scriu acestea…

Pe tăcute asistaţi şi nu vedeţi uluitoarea modernizare a Ortodoxiei . Bisericile care o alcătuiesc au devenit autocefale. Armatele moderne au acest concept, al luptei în grupuri separate, cu acelaşi scop. Distrugerea unui grup dintr-o ţară ortodoxă nu va împiedica misiunea supremă a altora. Voi, romano-greco-catolicii, aţi rămas în urmă, cu un centru papal vulnerabil,, a cărui dispariţie ar fi catastrofa tuturor, in corpore. Care dintre oameni, afară de HRISTOS Domnul a fost fără greşeală? Atunci pentru ce faceţi dinntr-un cardinal votat un om infailibil, când nici David, nici Solomon, nici Sfinţii Apostoli n-au fost? Din pricina rătăcirii minţii care face cărare venirii Antihristului. Pentru ce ierarhii romani se împărtăşesc cu pâine şi vin, iar poporului i se dă uscata ostie? Aşa discriminare a poruncit HRISTOS? Se vede că lecturaţi numai cărţi şi articole de presă denigratoare ale dreptei credinţe. În ce gherlă a sufletului vreţi să-i băgaţi pe bieţii cititori? Alergaţi la pompe, căci vi se scufundă corabia bătută de vijelie! Nu staţi pe punte cîrtind împotriva celor care merg în lumină! Cârpiţi-vă pluta ce se scufundă! Atenţie la păcatele proprii, la monştri din adâncuri ce vor să vă inghită! Rugaţi-vă, zidiţi-vă biserici, nu răpiţi de la cei care v-au părăsit de mult şi cu care vă disputaţi evreieşte plini de ranchiună şi ură. Gătiţi-vă şi voi pentru mărturisirea dumnezeirii lui HRISTOS, nu pentru procese prin tribunale căci par să vină vremuri de jertfă şi suferinţă, deşi am crede că încă este amiază şi lumină.