Carte și placă în memoria lui Leon Catarig, la Rebrișoara

La sfârșit de octombrie 2023, am sărbătorit la Rebrișoara un OM și o carte. Omul este regretatul om de cultură al satului, Leon Catarig, plecat la ceruri de puțin timp, iar cartea este „Eu și tata”, carte scrisă de fiica acestuia, scriitoarea Dorina Catarig, în memoria tatălui său. Dorinei și fratelui său Dumitru, le aparține și placa dezvelită azi, 28 octombrie 2023, pe casa lor din Rebrișoara, sfințită de preotul paroh Nicolae Hoha, în prezența familiei, soția Saveta, a nepotului Leonaș, frații: educ. Viorica Hoha, Ioan Catarig și Onița Eremei, viceprimarului Anton Scurtu, a unor membri din Despărțământul ASTRA Năsăud, scriitori, vecini și prieteni -  prof. Adela Hoha, Delia Buzilă, Nicolae Lup, vecinii Dumitru și Maria Buzilă, Marian, Lenuța și Onița Roș, Tița Tinerean din Năsăud și Sabina Gălan din Ilva Mare, cât și doi scriitori din Timișoara, editorii cărții, respectiv Daniel Luca și Nicolae Toma, care au devenit prietenii năsăudenilor.

După ceremonia religioasă a vorbit viceprimarul Anton Scurtu, care a salutat oaspeții apreciind activitatea de azi ca un respect pentru cel care a ridicat comuna prin cultură. Despre personalitatea celui sărbătorit azi a vorbit Ioan Mititean, vicepreședintele Asociațiunii Transilvane și președintele Ligii Scriitorilor, Filiala Năsăud. În acest cadru de microgrup, cronicarul năsăudean  Ioan Mititean a prezentat cartea, ca un simbol al prieteniei dintre tată și fiică, dintre doi iubitori de cultură care s-au sprijinit reciproc, dând glas iubirii de satul natal, de casa părințească ce va rămâne mereu vie în inimile tuturor. La eveniment au fost părtași scriitori locali: Lucreția Mititean, Floarea Morar, Mircea Daroși,  având alături pe soția Rodica, care a prezentat recenta sa carte, având ca tematică satul vecin Nepos în coloanele ziarului Răsunetul. O sărbătoare a cărții și a celor ce le dă viață. În acest cadru s-au adus în discuție obiceiuri și datini ale satului care rotunjesc tradițiile străbune prin port, poezie și cântec, ce alcătuiesc chipul   satului prin acțiuni de mare amploare, ca de exemplu, Serbarea populară „Primăvara rebrișoreană”, „pe care încercăm s-o reînviem, spune preotul, print-o paradă a portului local și hora satului, cum era cândva, cu strigături, jocul învârtita, sârba și jocul hurduzeul, joc specific satului. Se va găsi o zi de primăvară, spune preotul paroh, când toată suflarea satului, tânăr și vârstnic să îmbrace costumul popular și să organizăm o paradă a portului în frunte cu preoții locali, aleșii satului, primarul și consiliul local. Deci o viziune cosmică țărănească, fără cheltuieli din bugetul local. Totul pe bază de voluntariat la care a subscris întregul microgrup prezent la casa Catarig, în frunte cu preotul satului și viceprimarul comunei Mureșenilor, convinși că serbarea satului este tot atât de unitară ca și limba românească, și poate, tot atât de dulce și frumoasă.