Ce așteptări trebuie să avem când vorbim despre îngrijiri la domiciliu

      Romania este pe ultimele locuri în Europa vis a vis de serviciile de îngrijire pe termen lung acordate persoanelor de varsta a treia. Legat direct de această situație, publicul larg deține puține informații clare, corect structurate cu privire la sistemul de îngrijiri, cine ar trebui să le acorde și ce asteptări poate avea fie de la serviciile gestionate de stat, fie de la cele gestionate de ONG-uri. Atît în țară cît și în județ (8 furnizori în contract cu CJAS) furnizorii de servicii sunt extrem de puțini și fiecare autoritate locală are responsabilitatea de a  dinamiza această rețea de care oamenii au realmente nevoie. În județul nostru, pe lîngă cei 8 furnizori amintiți, mai putem pune la socoteala cei 21 de asistenți medicali și 10 mediatori sanitari care activează în rețeaua de asistență comunitară pe raza a 28 de comunități (2 urbane și 26 rurale).

      Îngrijirile la domiciliu pot fi definite ca fiind gama de servicii și facilități acordate persoanelor dependente temporar sau definitiv din  motive de vîrstă (copii și bătrîni), stare post traumatism, handicap sau boală. Furnizarea lor asigură unor persoane nevoi de bază  cum ar fi: nevoia de îngrijiri personale; nevoia de suport practic ce include diversele adaptări făcute în casă (bare sau cadre de susținere, perne, etc.), asigurarea alimentației; nevoia de a avea suport emoțional și de a găsi un raspuns problemelor personale.

        Îngrijirile la domiciliu sunt folosite de oamenii obisnuiți iar într-o societate modernă statul are datoria de aveni în ajutorul famiilor cu astfel de servicii care sa redea/întrețină demnitatea umana. Pot fi persoane carora li s-a întâmplat să aibă nevoi speciale (adică nu pot, într-un fel sau altul, să se descurce sau să se îngrijească singure) sau persoane care sunt atât de ocupate încât nu fac față obligatțiilor de familie, respectiv nu pot asigura îngrijirea copilului sau a unui bolnav din familie. Benefiarii pot avea vârste diferite, de la copii la bătrâni; pot să aibă o bola, fie fizică fie psihică si din această cauză  nu pot să se descurce cu viața de zi cu zi  fie pe o perioadă limitată de timp, fie pe toată viața.

        În general, grupurile de beneficiari ai acestor servicii sunt următoarele: bătrânii dependenți; convalescenții după anumite boli: fractura de col femoral, paralizii, intervenții chirurgicale mari etc; persoane care prezintă boli terminale (cancere, ciroze...); persoane cu handicap fizic; copiii mici.

       Principiile care stau la baza îngrijirii sunt: atingerea și menținerea tuturor dimensiunilor umane  – clienții vor fi ajutați să atingă potențialul lor maxim din punct de vedere fizic, intelectual, emoțional și social. Menținerea demnității -  a păstra respectul de sine al clientului, mai ales în cazul celor care sunt dependenți de ingrijire. Păstrarea autonomiei  – respectarea dreptului clienților de a lua propiile decizii și de a face propiile alegeri (exceptînd cazurile în care viața clientului sau a celor din jur este pusă în pericol). Independența – preocuparea pentru menținerea independenței personale a clientului, incluzînd gradul de risc pe care îl implică. Stima- recunoașterea calităților, experienței, fiecarei persoane. Asigurarea unei experiențe de viață de calitate  – nevoia de a încuraja, de a da posibilitatea clienilor de a fi implicați într-o varietate de activități – foarte important pentru cei care nu pot să-și părăsească locuința.

       Clienții acesor servicii își păstrează dreptul lor de cetățeni, indiferent de starea fizică și psihică în care se află. Principiile de îngrijire enumerate aici pot fi considerate și ca o serie de drepturi ale clientului.

        Îngrijirea acordată ar trebui să răspunda nevoilor sociale, personale sau medicale ale fiecarui individ  și să nu țină cont de rasă, tipul de boală, stilul de viață, religie sau sex.

       O persoană implicată în procesul de îngrijire și/sau supraveghere a unui adult sau copil, se identifică practic cu viața de zi-cu-zi a celui în cauză. Persoana de îngrijire devine un punct de reper în trăirile personale ale copilului sau adultului, un personaj aproape la fel de important ca un părinte, un frate sau altcineva important din imediata lui apropiere. Bunăstarea sufletească și demnitatea sânt dependente de ținuta și atenția pe care o arată  această persoană celui care beneficiază de serviciile sale.

        Deloc de neglijat și nu tocmai ușor de asumat, persoana de îngrijire are și ea o sumă de obligații.  Prin atitudinea sa, aceasta trebuie să se arate demnă de încrederea și considerația pe care situația clientului o cere. La fel și păstrarea secretului profesional privind clientul și viața acestuia precum și a observațiilor pe care le-ar putea face în timpul activității.

        Trebuie să păstreze confidențialitatea, respectiv să nu vorbească cu alte persoane despre viața pe care o duce clientul său, problemele personale sau existențiale ale acestuia, propietăți sau lipsa acestora. În acest fel, nu există  riscuri pentru client sau pentru cei din jurul lui. În cazul în care îngrijotorul la domiciliu lipsește, din motive de boală,  accident sau alt motiv, anunță familia. Este interzis să solicite sau să determine promisiuni privind bunuri sau alte avantaje personale. Va lucra de o manieră în care să respecte drepturile clienților (demnitate, intimitate, confidențialitate, alegere personală). Menține igiena personală cu strictețe.

     Pe tema îngrijirilor la domiciliu,  are loc sîmbata 17 septembrie, ora 9.30 clădirea Primariei Municipiului Bistrița, conferința de presă prilejuită de prezentarea proiectului „Comunități Rurale Active în Furnizarea și Monitorizarea Serviciilor de Îngrijiri la Domiciliu – Creșterea accesului la servicii medico-sociale la domiciliu a bătrânilor din 5 comunități rurale”. Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 20 de luni și este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană.  Partenerii în proiect,  Fundația TON și ADAM, doresc să contribuie la reducerea disparităților între centrele urbane și cele rurale din România, promovând în cadrul acestuia creșterea accesului persoanelor în vârstă la servicii de îngrijiri la domiciliu.

                                 Soc. Mirela Parker –Compartiment Promovarea Sănătății al DSP BN