Controlul sentimentelor negative III.

De la apariţia cărţii Dr.Ellis Albert, Terapia raţional-emotivă şi comportamentală în tulburările copilului şi adolescentului, au trecut aproape 20 de ani şi mai mult de

50 de ani de când a fost descrisă în literatură, prima utilizare a terapiei raţional-emotive

şi comportamentale (REBT) la un copil. De-a lungul acestor ani, REBT s-a practicat în multe părţi ale lumii, ca formă de promovare a sănătăţii mentale, la tineri care au probleme pe parcursul dezvoltării.

În fond, gândirea iraţională, atât la copii cât şi la adolescenţi, contribuie la o arie extinsă de probleme emoţionale (ex. depresie, furie la copii), probleme comportamentale (ex. furie, opoziţionism provocator, tulburări de conduită) şi probleme şcolare (ex. performanţă scăzută).

De-a lungul ultimelor 6 decenii, REBT şi extensia sa educaţională, Educaţia Raţional

Emotivă (REE), au fost adoptate de o largă varietate de practicieni din sistemul sănătăţii

mentale, care lucrează cu copii şi adolescenţi. Cei care au încorporat şi integrat REBT

în practica lor individuală cu cei de vârste mici, au remarcat că elementele esenţiale ale

REBT le-au eficientizat practica.

Cartea descrie modalităţile de:

1. Educare a copiilor sau adolescenţilor pentru a avea un vocabular emoţional şi o schemă a emoţiilor (emoţiile variază în intensitate de la intens la slab) şi pentru a înţelege că au opţiuni comportamentale şi emoţionale atunci, când se întâmplă ceva rău.

2. Utilizare a modelului ABC, de a-i ajuta pe cei mici să conceptualizeze relaţiile dintre gândire, emoţii şi comportament cu scopul evaluării şi intervenţiei.

3. Educare a „responsabilităţii emoţionale”, pentru a înţelege că propria persoană, nu alţii, este cea care influenţează major emoţiile şi comportamentele.

4. Utilizare a strategiilor de disputare pentru a facilita identificarea şi schimbarea gândirii/auto-verbalizărilor iraţionale, negative, înainte de a trece la învăţarea unei gândiri/auto-verbalizări raţionale, pozitive (pentru copii mai mari de 6 ani).

5. Instruire a tinerilor pentru utilizarea auto-verbalizărilor raţionale.

6. Practicarea noilor moduri de gândire, a noilor emoţii şi comportamente în „lumea reală” prin utilizarea temelor de casă.

7. Probabil cel mai disctinct aspect al REBT, când este utilizat cu cei mici, este modul în care înaintează argumentul conform căruia, oamenii vor fi mai fericiţi şi mai împliniţi când învaţă (în terapie, la clasă, acasă) credinţe raţionale, incluzând acceptarea necondiţionată de sine, toleranţa crescută la frustrare şi acceptarea necondiţionată a altora.