Cornel Cotuțiu: HALOIMĂS

Cuvântul ,,haloimăs”  este unul dintre cele care în zilele noastre confirmă starea socio-politică, fără efortul similitudinii. Iată ce am cules într-una din zilele trecute:

            - E atât de mare dezastrul financiar încât să se repare situația ar fi asemănător cu a lua un pește din ciorbă și l-ai vârî în ligheanul cu apă rece (aproape de dezmățul din finanțele publice). Țara începe să se asemene cu un balon spart în nenumărate locuri și ai vrea să-l peticești, ca să poată apoi pluti.

            - O persoană (cu putere în lumea decizională) a închiriat o vilă pe bulevardul Kiseleff, cu niște zeci de mii de euro, iar apoi chiriașul a închiriat-o cuiva, dar încasând lunar o sumă dublă.

            - Nu există învățământ liceal.

            - Un alt caz de fraudare pe picior mare: sistemul de acordare a concediilor medicale. Cineva comentează public așa: ,,Îi lovea subit suferința fizică – în 2024 – exact în preajma sărbătorilor legali și a vacanțelor. ””.

            Când aud și văd ce mi se întâmplă, mie și celor din jur, trăiesc o stare de neputință, pentru care mă potolesc, naiv, căutând cuvintele ,,în vogă”” în ,,Noul Dicționar Universal al Limbii Române”.

            Și trebuie să constat cât de proaspete sunt unele vocabule care fac referință la starea politico-financiară, guvernamental-administrativă a momentului prezent.

            Iar bogăția sinonimelor e ,,generoasă””.

            Mai nou, deschid televizorul nu pentru informații din viața națională sau fapte de peste hotare; mi-e silă. Mă simt bine pentru informații din domeniul vieții culturale, artistice, imagini din lumea competițiilor sportive.

            Însă îmi stârnește un fapt inedit, neprevăzut, în acest context, șederea în Republica Moldova a președintelui nostru, Nicușor Dan.

            L-am agreat din primul moment când mass-media l-a adus în prim planul vieții cotidiene. Am apreciat stilul său în actele de decizie națională și în aparițiile fulgurante la televizor.

            Ei bine, abia ajuns pe scaunul prezidențial, trece (cu familia) Prutul și, într-un mister neașteptat, își petrece zilele relaxante alături de grațiile guvernamentale ale doamnei Maia Sandu.

            Deocamdată românul nu află care este motivația acestei ,,petreceri’’ pe durata unui timp asupra căruia se păstrează mirare pentru românul care a vrut / vrea să creadă în competența sa prezidențială.

            Iubesc Basarabia, încă din copilărie (datorită vorbelor pe seama ei, din partea părinților mei); Chișinău parcă ar fi un impetuos oraș al Transilvaniei, iar literatura moldovenească surâde pe un raft din biblioteca mea.

            Cum, din păcate, motivația șederii (la petreceri) a Domniei Sale peste celebrul râu, va fi tardivă, rămân un îndrăgostit iremediabil, dar decepționat, căruia nu îi mai este de folos decât dicționarul.

                                                                                                          Cornel Cotuțiu