Dialog imaginar ... între NOI, cei din vechea gardă, și EL

„Dormi tovarășe, în pace / Că la noi sunt vremuri bune ... /Nu se spune ce se face / Nu se face ce se ... spune !”.
„Am închis repartirorul / Amintindu-mi ce a spus, / În vremuri grele dictatorul ... / Îmbrăcați o haină-n plus !”
„Să știți, ideea nu-i cretică ... / Pentru criza-ndelungată / Dăm pe el întreaga vină / Și-l mai omorâm odată !”.
„Nu sunt macabru ori demodat / Da-i mult mai bine ca să mori / De râs de-un milion de ori/ Decât odată ... împușcat !”.
„Pe când mâncam doar coji de pâine / Credeam tot timpul că sunt câine / Și consultat de-un psihiatru / S-a și mirat ce bine latru !”.
„În comunism eram o zdreanță, / Pierdusem dreptul la speranță / Cu libertatea, alta-i treaba / Sperăm mereu, dar tot degeaba !”.
„Mai sper și-acuma că puterea / Va face-ncetul cu încetul / Să curgă laptele și mierea / Dar ce mă fac cu ... diabetul !”.
EL, către NOI, cei din vechea gardă ...
EU, acum ... „Repar atent, pe îndelete / Pantofi din pânză și din piele / Ș-aplic, la cizme și la ghete / Din Talpa Iadului ... pingele !”.
Și cuget ... „Nu-mi pare rău de nimic / Numa după lume-on pic / Că făcutu-i-am bugăte/ Da voi le-ați uitat pe tăte / Bată ploaie și vântu / Tăt atâta mi de-amu !”

Prof. Rus Augustin