Dorul românilor într-o carte celestă

Românii, ca şi popor, pot fi recunoscuţi în concertul planetar prin dorul lor de sorginte cosmică. Românii sunt un popor galactic ce-şi trag obârşia din cerul divin. De aceea, sintagma „Dor Românesc” are o semnificaţie divină, dumnezeiască!
Iar când un popor folcloric, în speţă un ansamblu folcloric românesc îşi trece în certificatul de naştere acest nume divin, el, numele divin, le dăruieşte nemurirea artistică. Astfel că, aceşti cântăreţi, instrumentişti, rapsozi şi dansatori, păstrători ai tradiţiilor străbune străvechi, nu pot îmbătrâni, rămân mereu tineri, de cel mult 20 de ani. Şi aceasta din cauză că în viaţă au colindat cântând şi jucând mereu, pe „Poteci de dor”. E o responsabilitate divină în păstrarea şi transmiterea prin ani, veacuri, a mesajului divin al cântecului, portului şi dansului popular românesc.
Cum spuneam, la vârsta de 20 de ani, Ansamblul folcloric „Dor Românesc” al Centrului Judeţean pentru Cultură BN şi al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, scriitorul, jurnalistul şi etnologul Menuţ Maximinian, director al cotidianului „Răsunetul” din Bistriţa, au întâmpinat această aniversare 20 adunând gânduri, amintiri şi fotografii între coperţile unei cărţi celeste intitulate „Poteci de dor – 20 ani de la înfiinţarea Ansamblului Profesionist „Dor Românesc” din Bistriţa, carte de 220 de pagini, apărută la Editura Charmides din Bistriţa.
Lucrarea, scrisă de un specialist în folclor, beneficiază de o caldă prefaţă şi sinceră a preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, din care cităm: „Dor Românesc a păstrat cu sfinţenie, nealterată, menirea unui ansamblu folcloric profesionist. În cele două decenii a promovat nume mari ale folclorului românesc din toate zonele etnografice ale ţării, dar s-a constituit şi într-o rampă de lansare pentru tinerele talente”.
În partea întâi a lucrării de istorie a folclorului bistriţean şi năsăudean, sugestiv intitulată „Gânduri la început de drum”, ne întâlnim cu membrii fondatori ai Ansamblului „Dor Românesc” – violonistul şi cunoscutul dirijor Ştefan Cigu, apreciaţii solişti vocali Matilda Pascal Cojocăriţa şi Alexandru Pugna, realizatoarea TV – Elise Stan, solistele cunoscute în România: Valeria Peter Predescu, Maria Peter, Maria Butaciu şi Mărioara Precup, precum şi dr. Gavril Ţărmure, profesor de muzică, absolvent de conservator şi director al Centrului Judeţean pentru Cultură BN.
Cartea derulează, ca într-un film folcloric, biografiile artiştilor profesionişti, membri ai Ansamblului „Dor Românesc”: Domnica Dologa, Nicolae Cioancă, Mirela Petruş, Ioachim Spân, Anuţa Motofelea, Cristina Retegan, Ioan Dordoi, Felix Gălan, Veronica Bălan şi Oana Matei.
Componenţii-instrumentişti ai orchestrei „Dor Românesc” beneficiază şi ei de generoase biografii, începând cu concert-maestru Anghel Urs, apoi cele 6 perechi de dansatori profesionişti sub coordonarea coregrafului Alexandru Adrian Paşcu ş.a.m.d.
Sunt rememorate opiniile unor personalităţi din folclorul naţional: Mărioara Murărescu, ale dirijorului Nicolae Botgros.
Sunt reproduse afişele spectacolelor, cu fotografii sugestive, ale marile spectacole folclorice, pe care Ansamblul profesionist „Dor Românesc” le-a susţinut de-a lungul celor 20 de ani rodnici, apoi turneele din Spania, Ucraina, R. Moldova sau participarea „Ansamblului „Dor Românesc” la marile festivaluri naţionale de folclor din România.
O carte scrisă cu sufletul şi condeiul măiastru de Menuţ Maximinian sărbătorindu-i celest pe membrii cântăreţi, instrumentişti şi dansatori ai Ansamblului profesionist „Dor Românesc”, ce toţi rămân mereu de 20 de ani, mereu tineri ca în basmul-real, relativist „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte!”
„Dor Românesc” curge de 20 de ani din cerul divin pe pământul lui Adam, îndumnezeindu-L!