Înălţare cu “Dor românesc”

Dor românesc venit de pe meleagurile Bistriţei şi Năsăudului, unde doinesc a jale şi frunzele codrilor, unde se mai pãstreazã izul satului strãvechi, unde Someşul duce la vale dorurile, unde Rebreanu şi Coşbuc au zugrãvit în operã durabilã ţãranul. Aici se cântã, poate mai mult ca în altã zonã a ţãrii, doina strãbunã...

Activitatea Ansamblului Profesionist “Dor românesc” vine să întărească cele afirmate de noi, identitatea diversităţii valorii, prin aducerea în faţa noastră a truditorilor pe tărâmul culturii populare, printr-un demers unic, gigant, copleşitor şi cu rezultate deosebite. Prin proiectele sale Ansamblul Profesionist “Dor românesc” este o carte de vizită pentru cei care vor să cunoască istoria spiritualităţii meleagurilor bravilor ţărani zugrăviţi întru eternitate.

Ansamblul a prezentat în cei 15 ani de existenţă momente de înaltă virtuozitate, prin care sunt transmise caracteristici ale artei tradiţionale autentice, prilej pentru publicul spectator de a se reîntâlni cu tradiţiile, obiceiurile, portul şi dansul popular. Sunt valorificate şi promovate aspecte esenţiale ale culturii populare prin piese muzicale instrumentale şi vocale deosebite. Folclorul năsăudean şi bistriţean reprezintă sufletul, sensibilitatea, spiritul creativ şi dragostea pentru vatra străbună, iar noi avem datoria morală să păstrăm această avuţie, să o valorificăm şi să sedimentăm în sufletul copiilor dragostea pentru folclor. Din acest punct de vedere, în opinia mea, “Dor românesc” este un lucru al binecuvântării.

Avem multe probleme, rebuturi şi kitschuri pe care le ştim, le intuim şi uite aşa, suntem nevoiţi să le purtăm în cârcă. Dar lucrurile au început să meargă pe făgaşul cel bun, graţie unor sufletişti, animatori ai culturii populare, graţie unor instituţii de profil. Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud se distinge prin promovarea valorii, fiind un motor a tot ceea ce înseamnă autentic şi calitate. Citind albumul lansat la concertul aniversar veţi descoperi că pasiunea şi talentul cu care reprezentanţii ansamblului au preluat şi modelat patrimoniul folcloric românesc reprezintă fundamentul interesului şi plăcerii cu care aceştia sunt primiţi oriunde în lume. Ponderea repertoriului este deţinută de cântece şi elemente tradiţionale someşene, întrucât Năsăudul şi Someşul a cărui apă trece pe aici ca brazda plugarului în pământul dătător de roadă, este matricea în care folclorul tradiţional şi-a păstrat intactă vigoarea şi autenticitatea.

O istorie a sufletului românesc. O istorie a acelui suflet care plânge, speră, se bucură. Evoluţiile Ansamblului Profesionist “Dor românesc” sunt adevărate sărbători ale cântecului şi dansului popular, o explozie de originalitate şi tradiţii, păstrate din generaţie în generaţie şi transmise mai departe prin intermediul artei spectacolului. Cântecul, jocul şi portul adunate pe scenele unde cântă “Dor românesc” aruncă punţi peste cugete, croind poteci pe care gândul se opreşte îndelung, căzut pradă frumosului. De aceea trebuie cinstită şi perpetuată emanaţia cugetării folclorice, întorcând-o generos către cei ce se apleacă spre folclor, în multitudinea transformărilor sale.

Povestea începe odată cu plăsmuirea primelor gânduri, în anul 1996, după ce în 1990 fosta Orchestră profesionistă „Bistriţa” a fost desfiinţată. Într-un spaţiu care musteşte de folclor judeţul Bistriţa Năsăud era printre puţinele judeţe din ţară care nu avea un colectiv artistic profesionist menit să pună în valoare bogăţia spirituală a acestui ţinut cunoscut pentru potenţialul artistic cu totul deosebit.

Şansa pentru acest demers a venit atunci când întâlnindu-se la o nuntă Ştefan Cigu şi Matilda Pascal Cojocăriţa i-au mărturisit această dorinţă colegului lor de cântec Alexandru Pugna căruia i-au relatat demersurile făcute de ei pe la Primărie şi Prefectură. Întâmplarea făcea că Alexandru Pugna şi Mircea Bradu- directorul postului de Radio „Transilvania”se gândeau la un proiect ce avea în vedere editarea pe C.D. a unui ciclu de înregistrări cu cel mai valoros folclor din Transilvania. Lipsea Orchestra cu care să se facă aceste înregistrări. Prevăzând o şansă, Alexandru Pugna programează o întâlnire între el, Ştefan Cigu, Matilda Pascal Cojocăriţa, Mircea Bradu şi Preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean- Mircea David, instituţie în subordinea căreia urma să funcţioneze noul colectiv artistic, iar relaţia de prietenie între Mircea Bradu şi Mircea David avea să dea garanţie acestui demers. Totul a decurs repede, Mircea Bradu ocupându-se de realizarea formalităţilor după modelul Ansamblului „Crişana” din Oradea, iar ceilalţi de recrutarea angajaţilor şi a formalităţilor ce trebuiau aprobate de consilierii judeţeni. Desigur nu totul a fost „roz”, au fost piedici multe din partea unor autorităţi ale acelei perioade şi chiar „victime”. Astfel, Gavril Ţărmure pe atunci Inspector teritorial la Inspectoratul pentru Cultură Bistriţa Năsăud şi-a pierdut funcţia datorită faptului că la rugamintea Preşedintelui Mircea David a plecat la Bucureşti pentru a obţine un aviz de la Ministerul Culturii(care era formal, finanţarea venind de la C.J.). Aflându-se în concediu medical nu şi-a anunţat şefii, iar aceştia l-au destituit. Mai târziu şi-a recâştigat funcţia în instanţă. Nu totul a fost uşor, dar până la urmă în Bistriţa a luat fiinţă Ansamblul folcloric profesionist „Dor Transilvan”, mai târziu datorită faptului că mai exista această denumire la un colectiv artistic din Cluj Napoca, denumirea Ansamblului a devenit „Dor Românesc”.

Astfel prima formulă a acestui colectiv artistic cuprindea soliştii: Matilda Pascal Cojocăriţa, Elena Roizen, Florentina şi Petre Giurgi şi Alexandru Pugna. În colaborare foarte mulţi interpreţi, tineri dar şi consacraţi. Orchestra era condusă de Ştefan Cigu, iar regia artistică era semnată de Gavril Ţărmure, pe care, din păcate, nu l-am văzut la concertul aniversar. Sediul instituţiei a fost la început amplasat în actualul spaţiu al Direcţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Apoi au venit vremuri mai grele activitatea desfăşurându-se într-o mică cămăruţă la Şcoala specială „Sfânta Maria”, apoi la Muzeul Judeţean într-o sală necorespunzătoare. Poate că neajunsurile erau gândite, trebuiau să ducă la desfiinţarea de la sine a Ansamblului. Dar n-a fost aşa. Prea mult şi-au dorit aceşti oameni din Ansamblu ca în Bistriţa Năsăud să existe un asemenea colectiv artistic. A fost multă jertfă.

Aşa a funcţionat Ansamblul până în 2002 când conducerea Consiliului Judeţean asigurată atunci de preşedintele Gheorghe Marinescu a hotarât unificarea a trei instituţii culturale din subordinea sa, sub o singură instituţie: Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud avându-l ca director pe prof. Nicolae Gălăţean, om cu o experiemţă deosebită în mamagementul cultural. Aici a intrat şi „Dor Românesc” care din acel moment şi-a schimbat destinul, valoarea, componenţa. Asfel, au fost angajaţi mai mulţi solişti vocali şi instrumentişti, dotarea materială a devenit una pe măsura valorii acestui Ansamblu. Şi obligaţiile artiştilor au crescut, lucru pe care ei l-au înţeles. Din motive necunoscute de noi, cel care a dat un alt statul ansamblului, prof. Nicolae Gălăţean, nu a fost prezent la evenimentul de joi.

Talentaţii membri ai orchestrei cunoscute în ţară pentru valoarea probată la multe festivaluri, pe parcursul unui deceniu: Anghel Urs, Mihai Berchi, Mihai Spân, Horaţiu Cigu, Emilian Codruţ, Eugen Hoca Tuţi, Robert Lengyel, Mihai David, Bela Suto, Ioan Petruşca, Gavrilă Danciu, Călin Apian şi Iustinian Dorofteiesei au oferit de-a lungul timpului perle instrumentale ale folclorului nostru.

Soliştii de muzică populară Matilda Pascal Cojocăriţa, Alexandru Pugna, Domnica Dologa, Ioachim Spân, Mirela Petruş, Ioan Dordoi, Felix Gălan şi mai tinerii Cristina Retegan, Anuţa Motofelea, Nicolae Cioanca, Veronica Bălan au oferit şlagăre, sub bagheta dirijorului Ştefan Cigu.

Prezenţa în spectacole sau emisiuni televizate a demonstrat faptul că Ansamblul Folcloric Profesionist „DOR ROMÂNESC” se numără printre cele mai valoroase colective artistice profesioniste de acest gen din ţară. Prestaţiile muzicale ale acestui colectiv artistic, profesionalismul de care dau dovadă, respectul pentru întâlnirea cu publicul şi dăruirea cu care abordează fiecare ieşire la rampă, recomandă acest colectiv artistic ca o formaţie etalon în peisajul folcloric românesc. Acum conducerea Ansamblului Folcloric profesionist este următoarea: Florin Vasile Şomlea- director C.J.C., Ştefan Cigu- director artistic şi dirijor, Anghel Urs- concert maestru. Repertoriul este unul deosebit de bogat cuprinzând la orchestră suite din Bistriţa Năsăud în primul rând, dar şi din întreaga ţară, acoperind cele mai importante zone ale ţării. Soliştii vocali şi-au alcătuit fiecare un repertoriu propriu din subzona folclorică de unde vin, dar au în repertoriul lor şi cântece deosebit de cunoscute din toate zonele ţării. Este cunoscut faptul că după o evoluţie artistică pe orice scenă din ţară publicul apreciază în mod cu totul deosebit viruozitatea suitelor orchestrale, întotdeauna făcând aprecierea că Ansamblul excelează şi prin faptul că are cel mai mare număr de solişti valoroşi dintre colectivele artistice similare din ţară.

Spectacolul extraordinar aniversar „Dor Românesc” „Cu mască, fără mască” a adus pe scenă pe artiştii Matilda Pascal Cojocăriţa, Alexandru Pugna, Domnica Dologa, Mirela Petruş, Ioachim Spân, Ioan Dordoi, Felix Gălan, Nicolae Cioanca, Anuţa Motofelia, Cristina Retegan, Veronica Bălan, în alte ipostaze. Acelea de actori, interpreţi de muzică uşoară, dansatori. Acompaniaţi de Orchestra „Dor Românesc” condusă de maestrul Ştefan Cigu, invitaţii în recital, Dumitru Fărcaş, Cornelia Ardelean-Archiudean, Ionuţ Fulea, Florentina şi Petre Giurgi, Maria Dan Golban, Alin Pascal şi Gelu Voicu, au fost aplaudaţi la scenă deschisă de spectatorii care au umplut până la refuz scena Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”.

În 15 ani, Ansamblul Artistic Profesionist şi-a dobândit un loc valoric între cele mai bune formaţii din ţară, fiind apreciat de specialişti, după cum ne-a spus cu mai multe ocazii Florin Vasile Şomlea, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură. Şi povestea continuă…Sute de ore de muzică. Mii de clipe trăite sub zodia artistică. Dorurile noastre sunt purtate pe aripi de cântec de profesionişti. Ani şi ani de acum, întru eternitate...