Educaţia - între gimnastica sindicală şi remunerări fanteziste

Anunţată cu surle şi trâmbiţe , greva generală din preuniversitar s-a dovedit unul din cele mai evidente eşecuri , prevăzut anticipat de minţile raţionale .Oricum ,ne-am adus aminte că sindicatele au o ierarhie în viaţă , căreia-i virează lunar sume obligatorii membrii şi nemembrii sindicali , spre a nu nitra în comă . Stilul pompieristic presupune mereu o “răzgândire” ,faza gândirii eficiente neexistând decât embrionar.

Oricum , marii lideri ai fedraţiilor sindicale sunt prea ocupaţi cu propria campamnie electorală ,cu propriile candidature .

După nemuritorul exemplu al lui Miron Mitrea ,care a lăsat naibii sindicatul dascălilor pentru politica mult mai mănoasă , cei de acum sunt în bărcile feuritelor partide ,aşa cum este maimarele de la FSLI -Cătălin Croitoru ,candidat PDL pentru un scaun parlamentar,precum şi din alte sectoare -de la tipografi la metrou ,nu doar de la învăţământ. Ameninţările cu grevă ,în momentele cele mai nepotrivite , când guvernul e cu bagajele făcute ,iar cel nou e nu se vede la orizont, aveau doar menirea de a face cunoscute numele unor lideri”latrans”spre culegerea de voturi .

Pe celălalt « mal » ,al Ministerului Educaţiei şi Cercetării ,se aruncă praf în ochii publicului sub eticheta de « performanţă » ,ca şi cum performanţa se obţine pocnind din degete . Mai rizibil ,la aprecirea performanţei sunt chemaţi cei din afara sistemului ,adică beneficiarii ,făcând inutile inspectoratele şcolare , conducerile de şcoli ,ba chiar Ministerul , fiindcă la evaluarea unui cadru ar lua parte ,cităm : « elevii ,comunitatea ,părinţii » .Probabil că aceste fanteziste modele se vor extinde ,infractorii fiind chemaţi să evalueze poliţia , bolnavii pe doctori, fotbaliştii pe antrernori ,pruncul pe mama care-l alăptează , adică inversând total direcţia .de la normal spre anormal de către indivizi ce se pretend normali ..

Aceşti proiectanţi ai haosului sunt un pericol pentru învăţământ şi societate ,căci ar râmâne în plusdoar un singur pas suplimentar ,ca dascălii să ia loc în bănci ,iar elevii să-i înveţe . După cea fost subminată permanent autoritatea didactică ,coborând disciplina în zone ridicole ,după ce manualele s-au transformat într-o industrie cu profituri uriaşe , fluviul incompetenţei suficiente : “elevi - părinţi -comunitate “ ar trebui să evalueze ,deşi zona acestor factori nu se poate extinde dincolo de asigurarea condiţiilor materiale necesare unui proces educaţional eficient.

În ciuda flatărilor care se aduc factorilor educaţionali, o masa enormă de truditori ai învăţământului este manipulată mai rău ca-n « tristele vremuri » şi trasă în remorca unor interese ce-i sunt atât de străine ,devenite factori perturbatori .