Emoţii sincere în şcoală nouă

Anul acesta, prima zi de şcoală le-a adus elevilor şi dascălilor lor, de la Şcoala Generală cu clasele I-IV, „Ignat Seni” din Rebrişoara, o bucurie aparte, deosebită faţă de alţi ani. 15 septembrie 2008 nu a însemnat doar deschiderea noului an şcoala, ci şi inaugurarea localului şcolii care, după aproape 100 de ani de la construire, a beneficiat de o reabilitare capitală, extindere şi modernizare. Resursele financiare, primite prin Inspectoratul Şcolar Judeţean de la Guvernul României, au fost gospodărite în aşa fel de administraţia comunei Rebrişoara, în speţă primarul Nicolae Bodiu şi viceprimarul Leon Morar care, consultându-se cu conducerea Şcolii Generale „Iacob şi Ioachim Mureşanu”, prof. Macedon Ilovan – director, şi prof. Vasile Rusu – director educativ, dar şi cu constructorul, încât şcoala veche acum pare nouă, fiind una la standarde europene, cu săli de clasă de o estetică ireproşabilă, mobilier nou, cu un aranjament diferit de la o clasă la alta, transformând-o în cea mai frumoasă şcoală de pe Valea Someşului, dacă nu chiar din judeţ.

Aşadar, luni, 15 septembrie, începând cu ora 13.00, pe o vreme ploioasă, rece, cu un vânticel pătrunzător, a răsunat imnul naţional al României, în şcoala unde vor desluşi tainele învăţăturii micuţii şcolari din clasele I-IV, sub îndrumarea învăţătoarelor: Sanda Buzilă şi Maria Buzilă, la clasele I; Adela Hoha şi Viorica Mîti la clasele a II-a; Marioara Roş şi Maria Bodiu la clasele a III-a şi Doina Acu cu Diana Lari la clasele a IV-a.

Au participat la bucuria rebrişorenilor prefectul Ioan Szilagyi, subprefectul Radu Tămăşoi, preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu, deputatul Ioan Oltean, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, deputatul Emil Radu Moldovan, prof. Mihai Mureşan, inspector şcolar general al IŞJ BN, consilierii judeţeni Mihai Mureşan şi Nicolae Stan Iuga, primarul oraşului Năsăud, ing. Dumitru Mureşan, comisar Ciprian Buta – şeful Poliţiei oraş Năsăud, preşedintele DNA, prof. Ioan Seni, primari din zonă, foste cadre didactice, acum pensionate, părinţi, bunici, elevi.

Moderatorul manifestării, prof. Leon Muti, adresează un cuvânt de bun venit celor prezenţi. „Vă mulţumim frumos că aţi dat curs invitaţiei noastre, vă salutăm în mod respectuos şi vă transmitem sănătate, putere de luptă şi de răbdare, prosperitate şi succese în domeniile în care activaţi, iar factorilor decizionali judeţeni şi naţionali întreaga noastră gratitudine.

Avem în faţă o clădire cu noi veşminte, un spaţiu de învăţământ modern, funcţional, în care sunt întrunite toate condiţiile pentru ca elevii să se educa şi să se instruiască conform cerinţelor începutului de mileniu III. Dacă până acum noi, rebrişorenii, îi spuneam „şcoala veche”, de astăzi va trebui să-i recunoaştem noua identitate şi s-o numim „şcoala nouă”, în concordanţi cu realitatea evidentă. Nu uităm că Rebrişoara este vatra mureşenilor – al lui Iacob academicianul Ioachim, juristul districtului Năsăudean şi al lui Andrei, autorul imnului naţional, imn pe care cu câteva minute înainte l-am ascultat şi intonat cu toţii şi, prin minte îmi trec cuvintele directorului „Gazetei de Transilvania”, Iacob Mureşanu, care l-a inaugurarea Gimnaziului românesc din Braşov, la 17 septembrie 1851, al cărui director era, în prezenţa episcopului Şagona, aşezat în genunchi, şi-a declamat propriile versuri: „Măriţi să fie-n secoli şi cari c-o piatră mică/ Înalţe aste ziduri pe cari jertfim/ ca fiii şi nepoţii feriţi de jug, de frică/ Să cânţi aste şcoale, al nostr Ierusalim!” Uşoară să le fie ţărâna în mormânt.

Pilduitoare, frumoase, electrizante şi înălţătoare vorbe cu rezonanţă şi astăzi actuale la un secol şi jumătate distanţă vreme”.

Apoi, preacucernicii preoţi Nicolae Hoha, Radu Vălean, Ştefan Burdeţ, au oficiat un Te Deum, sfinţit edificiul şcolii. Era de faţă şi pastorul penticostal Bădiţa Ionel.

Festivitatea a continuat cu discursul directorului şcolii, prof. Macedon Ilovan, care a declarat deschis noul an şcolar, urmându-i la cuvânt primarul Nicolae Bodiu, cel care şi-a exprimat mulţumirea şi bucuria „acestui ceas de bilanţ sărbătoresc”. Inspectorul şcolar general Mihai Mureşan a transmis mesajul IŞJ BN, felicitându-l pe primarul Nicolae Bodiu pentru ceea ce a realizat împreună cu Consiliul Local, administraţia comunei, constructorul, prin ing. Marcel Tofeni. Au mai transmis mesaje reprezentanţii Prefecturii, al Consiliului Judeţean, al partidelor politice, alocuţiunile fiind încheiate de eleva Ioana Pop din clasa a IV-a A.

În această atmosferă deosebită, s-a tăiat panglica inaugurală, elevi, părinţi, cadre didactice, invitaţi vizitând şcoala. Prof. Leon Muti a rostit un scurt cuvânt informativ: „Astăzi, participăm, în mod aparent, doar la derularea a două activităţi distincte, deschiderea oficială a noului an şcolar şi inaugurarea localului de şcoală pentru clasele I-IV. De fapt, ele se împletesc, formează un tot, o unitate indistructibilă. Cred că ar fi binevenit ca cei prezenţi la bucuria rebrişorenilor, rebrişorenii înşişi să afle câte ceva despre începuturile învăţământului din localitate şi istoricul acestei şcoli, aproape centenare, întinerită astăzi.

În Conscripţia din 1733, în Rebrişoara era pomenit un învăţător, în cea din 1740, doi învăţători, şcolile funcţionau sub autoritatea bisericii, în case particulare. La 1826 s-a deschis „Şcoala Populară Naţională”, dascăl fiind Vasile Acu a Pârjii.

În 1846, se dă în folosinţă un local propriu de şcoală, situat lângă Pârâul Morii ce dăinuie şi astăzi, spaţiul adăpostind, începând de anul trecut, muzeul sătesc şi sediul Astrei locale. Numărul elevilor crescând, era nevoie de o şcoală nouă. Primăria (primar Dumitru Linul) şi Biserica (preot Anton Precup), cumpără de la cetăţeanul Leon Burduhos acest teren pe care ne aflăm acum. La 16 iunie 1911 se pune piatra fundaţională, iar la 1 septembrie 1912, în prezenţa oficialităţilor vremii: Solomon Haliţă, Octavian Domide, Nichifor Ştirbu, Victor Motogna – construcţia este dată în folosinţă. Programul artistic ocazionat de eveniment a fost susţinut de elevii şcolii, de cei din Năsăud şi din Prundu Bârgăului. Şcoala avea 5 săli de clasă şi dependinţe economice, aici învăţau 148 de elevi, sub îndrumarea a trei şi apoi patru dascăli. Valoarea lucrării a fost de 40.000 coroane, jumătate din sumă fiind contribuţia localnicilor.

Constructor a fost echipa inginerului Ioan Sas, iar proiectul şcolii a fost întocmit de d-şoara arhitect Elena Preda, din Bistriţa.

Din 24 mai 1925, unitatea se va numi Şcoala Primară „Ignat Seni”, până la 3 august 1948. Va redobândi acest nume la serbările Astrei din 25-26 octombrie 1997. A fost reabilitată în anii 1938, 1959, 1978, iar în 2007 a intrat în reparaţii capitale, extindere şi modernizare, lucrările fiind efectuate de firma Bradolact din localitate. Aici, în această şcoală, în vremea Primului Război Mondial, pentru patru săptămâni şi-a avut locaţia un spital de campanie. Cu siguranţă, edificiul a fost admirat de Coşbuc care-şi vizita neamurile din Feldru, dar şi de Nicolae Iorga, care-şi ducea paşii spre Sângeorz, pentru a-şi îngriji sănătatea. Presa vremii considera şcoala din Rebrişoara o bijuterie, fiind întrecută sub aspectul întinerii doar de cea din Rodna. De pe aceste bănci s-au ridicat ulterior oameni vrednici, personalităţi locale, judeţene, ce s-au impus în arealul transilvan sau naţional.

Şi dacă, să presupune dragi elevi, că pe la anul 2040, unul dintre voi, ajuns arhitect, îşi va aduce nepotul de mână să-i arate locul unde el a învăţat în clasele primare şi clădirea nouă şi frumoasă astăzi, va purta amprenta timpului necruţător, va fi îmbătrânită, demodată pentru acei ani, Dumnezeu să-ţi ilumineze mintea şi să-ţi spui în gând şi chiar să înfăptuieşti un proiect pentru o construcţie mult mai luminoasă şi mult mai frumoasă, cum ar spune creatorul popular al legendei Mănăstirii Argeşului.

Doresc să închei cu această alăturare, biserică – şcoală, iar voi s-o reţineţi cu toate semnificaţiile ei. Ambele spaţii pure, creatoare de suflete curate şi minţi luminoase, făcătoare de minuni care promovează dreptatea, adevărul, dragostea pentru muncă, iubirea şi respectul aproapelui, iubirea de părinţi, de neam şi ţară”.

Redăm mai jos şi cuvântul unui dascăl, fost elev al acestei şcoli:

Apoi, s-a ciocnit un pahar de şampanie, s-a vizionat un program artistic, în prefaţa mesei urmând un aperitiv muzical-coregrafic cu solista vocală Bianca Pop, din clasa a VIII-a, laureată a numeroase concursuri judeţene şi interjudeţene de folclor, urmată de perechea de dansatori Georgeta Albu şi Emilian Acu, din clasa a V-a, respectiv a VI-a, care activează la Clubul de Dans Sportiv „Floris” din Bistriţa. Ei au ocupat în acest an două locuri I la competiţiile de dans desfăşurate la Dej şi Timişoara, la categoria de vârstă 9-12 ani.