Fericire& supravieţuire

Un An Nou fericit!, iată urarea fundamentală pe care umanitatea şi-o împărtăşeşte sieşi la început de An Nou! Este un răsunet care străbate şi se străbate fără graniţe şi ţări, fără diferenţe de limbaj , de tradiţii sau obiceiuri… este Răsunetul viu al celui întru speranţă, întru nădejdea de împlinire, de însănătoşire, de îmbogăţire!… de ce nu, posesiunea valorilor materiale face parte din uman, şi bănuim că ar exista şi căi morale „Moral Street” care ar duce la o asemenea situaţie, şi nu numai căi imorale, Wall Street, de exemplu… dar atenţie, visele de îmbogăţire cu totul exagerate i-a trimit pe unii miliardari de o parte şi de alta a Atlanticului la… sinucidere!!!… parcă e preferabil pe undeva pe la mijloc, mai puţin în bătaia vânturilor adverse de prăbuşiri în burse, de căderi ale acţiunilor, de falimente răsunătoare, de deficite majore, la limita irecuperabilului… cum e deficitul bugetar american de… 1200 de miliarde de dolari, da, 1,2 bilions!… cu povara asta imensă, cu giganţii GM, Ford, Chrysler şi Alcoa în cârje nu ştim cum va scoate basmaua Obama al nostru, băiat bun de altfel, „good boy”… poate ca nişte şiretlicuri „pseudo-economice” de la miliardarii de carton de pe Dâmboviţa nu ar fi cea mai rea soluţie… dar se pare că şi autohtonii noştri nu se simt prea bine…

Deci, e greu, sau foarte greu să avem un An Nou fericit „Happy New Year”! Atunci cel puţin să-l avem… supravieţuibil! În această translaţie de sens eu vă urez un An Nou supravieţuibil! „Survival New Year!” Greşesc oare? Nu cred, şi îmi asum cu toate riscurile întreaga responsabilitate! Iată explicaţia mea! Umanul, din toate timpurile, grec sau barbar, teuton sau latin, roman sau american, crede în iluzie, în vis, în miracol!” E rău asta? Nu! Dar, ca să împlineşti visul sau iluzia, sau miracolul, trebuie să te trezeşti din ele, să devii realist, cu picioarele pe pământ! Omenirea traversează perioade extrem de dificile, şi fiecare, într-un mod sau altul simte asta! Deci, în realitatea economică a timpurilor noastre, şi nu numai în realitatea existenţială, nu putem fi fericiţi, nu putem atinge sublim, un extaz, o stare de reverie în realitatea dată! În contextul dificil de astăzi, visele, iluziile pot trăi mai departe, însă visătorii nu! „The dreams never dye, just dreamers!” Fericirea pare a fi un vis, undeva la limita irealizabilului, pe când supravieţuirea este întru realizabil, întru perceptibilul condiţiei noastre concrete, obiectivată major de crize, financiare, energetice, religioase, ecologice, demografice, educaţionale şi lista nu se încheie aici… trăim nu doar o criză, o neîmplinire, un neajuns, o deficienţă, ci un complex de crize, „crisis complexities”, care dincolo de cauzalităţile inerente, mai mult sau mai puţin evitabile, ne reflectă pe noi, pe uman, pe latitudini şi longitudini fără excepţie. Criza este globalizată, iar dacă este aşa, atunci şi supravieţuibilul trebuie să fie globalizant; ori supravieţuim toţi, ca specie psihogenetică desigur, sau… ne scufundăm ca umanitate sapientică! Cum? Putem dispărea noi, noi Homo Sapiens? Noi, coroana creaţiunii? Iubit sapientic, legile aspre ale evoluţiei nu exclud nicio specie de pe Terra, naştere, maturizare, iar dacă nu te adaptezi, EXTINCŢIA… Brrr! Cam friguroasă perspectiva (nu numai că au tăiat ruşii gazul!) cam îngheţat şi geros viitor! Umanul este la o răscruce majoră, poate crucială întru… SUPRAVIEŢUIBIL!… de fericire am cam uitat… deci, un AN NOU SUPRAVIEŢUIBIL!…