Floriile la Mânăstirea Parva-Rebra

În Duminica Floriilor, marea sărbătoare creştină a intrării Domnului în Ierusalim, împreună cu prietenul meu ing. Zaharia Forogău şi mama acestuia, am făcut un pelerinaj la Sfânta Mânăstire „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” aflată pe hotarul dintre comunele Rebra şi Parva, pe o cochetă colină verde de pe valea veselului râuşor Rebra, la 15 km. nord-est de Năsăud, pe un soare liniştit şi câteva buchete de ploaie.
În anul 1997 erau aici 47 de vieţuitori, iar din anul 2000 sunt în jur de 20 de părinţi şi fraţi. Stareţi au fost părinţii Paisie Iloaie, între anii 1993-2000, Simion Bejan , 2001-2003, Chiril Zăgrean, din 2003 încoace. Aici s-au format stareţi, preoţi, monahi, iar deviza mânăstirii este „Roagă-te şi munceşte.”
Este o linişte frumoasă la Mânăstirea Parva-Rebra. Aici obişnuinţa unei rugăciuni este permanentă, ca legătură conştientă cu Dumnezeu, ca vedere continuă a tainei întregii realităţi în care trăim. Rugăciunea este taina unirii omului cu Dumnezeu, este o taină care se înfăptuieşte de câte ori se roagă omul cu concentrare, iar cel care ajunge la o rugăciune permanentă, trăieşte neâncetat această taină.
Au participat 220 de credincioşi, dintre care cam jumătate s-au împărtăşit. A fost o atmosferă caldă şi sobră în acelaşi timp, de profundă participare la întâlnirea cu Mântuitorul Hristos. În predica ţinută am învăţat că diavolul înceacă mereu să ne aducă în deplasare, adică să ne depărteze de casă, de noi, de Hristos, şi să jucăm pe terenul lui. S-a făcut asemănarea cu partidele de fotbal, echipele, în general, fac pe teren propriu rezultate foarte bune în timp ce în deplasare iese prost mai mereu deşi sunt aceeaşi jucători în echipă. De aceea să încercăm să jucăm mereu pe terenul nostru, acasă la noi, să fim gazde şi astfel să obţinem rezultatele voite, Hristos Mântuitorul este acasă la noi, ne întinde mâna Sa, să o luăm cu profundă dragoste, smerenie şi responsabilitate.
La Sfânta Mânăstire „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” de la Parva-Rebra, sufletul nostru smerit cade în lacrima Mântuitorului nostru Iisus Hristos care ne aduce pacea Sa. Să fim alături de părinţii truditori de aici şi să mergem împreună spre strălucita Înviere a lui Hristos Domnul.