GÂNDURI DE PESTE OCEAN

Motto: ,,Ia-o înainte, şi dacă pământul pe care îl cauţi nu a apărut încă,
fii convins că Dumnezeu îl va crea special pentru tine.”
(Regina Isabella a Spaniei pentru Cristofor Columb)

Cartea autorilor năsăudeni Ioan şi Lucreţia Mititean intitulată ,,De peste ocean”, volumul XI, din seria ,,În vârful peniţei” şi apărută la Editura NAPOCA-STAR în 2012, face parte din pleiada cărţilor care, în secolul al XIX-lea, erau subintitulate ,,Note şi impresii de călătorie”, cu care au cochetat şi Ion Ghica şi Vasile Alecsandri şi care au constituit, la vremea respectivă, adevărate reportaje de călătorie, transformate în literatură de călătorie.
Dincolo de cuvinte transpare sensibilitatea scriitorilor, cu dorurile lor, cu ideile, cu arderile, cu adâncimi de suflet, dublate de notaţii exacte, pertinente, asupra peisajului sau a obiectivelor prezentate. Începând cu coperta, extrem de sugestivă, simbol al zborului pe un cer care nu are niciun nor, deasupra unui oraş ascuns parcă vederii, cartea este extrem de interesantă, şi, pe parcurs, devine incitantă prin bucuria descoperirii atâtor oameni şi a atâtor locuri, invitând la lectură.
În spatele cuvintelor care descriu o lume insolită, cu oameni de diverse culturi, se simte, explicit sau nu, dorul de casă, care este aşa cum îl numea Constantin Noica, ,,sentimentul românesc al fiinţei”, aşa cum se stipulează în ,,Cuvânt despre călătorie”, ,,scriitorii sunt o categorie de călători aparte” (op.cit. p. 5).
Dacă un scriitor S.F. călătoreşte în spaţii şi lumi imaginare, autorii cărţii, Ioan şi Lucreţia Mititean călătoresc într-o lume pe care, cei mai mulţi dintre noi, o mai consideră încă ,,un tărâm al făgăduinţei”, ,,un loc spre care ne-am îndrepta şi noi dacă am avea acest drum înscris în destin”, mai exact, în statul Washington, mai precis oraşul Bellevue, din apropiere de Seatle. Liniştea şi frumuseţea oraşului sunt descrise sub un titlu extrem de sugestiv, având ceva din misterul romanelor preromantice, dar şi realiste.
Cartea este structurată în 33 de capitole, fiecare intitulat sugestiv. Peisaje frumoase sunt şi în România, însă scriitorii încearcă să descopere ceea ce cândva se numea ,,la răsărit de eden”; la noi, peisajul este sufletesc, aşa cum este şi pentru localnicii de acolo.
Paralelismele făcute de autori arată nişte oameni normali, care îşi văd liniştiţi de viaţa lor, ca şi cum ar fi ,,un loc unde nu se întâmplă nimic”. Vizita la şcoala din Bellevue a impus o comparaţie, care nu avantajează în niciun fel pe cele din România, fapt care arată că, în ce priveşte nu instrucţia, ci educaţia, suntem încă în urmă; nu este vorba de educaţia copiilor, ci şi de cea a părinţilor.
Comunitatea se implică maxim în susţinerea şcolii şi se vede cu ochiul liber transparenţa cu care se lucrează în aceste instituţii. Autorii recunosc că cel mai greu este pentru dascăli să-i înveţe pe elevi ,,limba oficială a statului”, deoarece America mai este încă ,,ţara tuturor posibilităţilor”(op.cit., p. 37). Ceea ce ni se pare interesant este faptul că, la finalul anului, fiecare elev are posibilitatea să îşi cumpere ,,Cartea anului” pentru doar 12 dolari.
Uimitor este şi faptul că, aşa departe de casă, oamenii nu şi-au pierdut identitatea spirituală, nevoia de rugăciune a sufletului fiind completată de frecventarea bisericii ortodoxe, unde slujeşte părintele Ioan Cătană din Cluj.
Vizita în insula Vachon, la 80 de km de Seatle, face cumva trecerea spre Steven’s Pass, spre livezile de aici care amintesc de livezile de măr de la noi sau de grădina de la ,,Mărţişor” a lui Arghezi. Pentru oamenii de aici care stau sub semnul bucuriei florilor, de măr sau lalelelor, deşi nu sunt din ţara lor de origine, bucuria de a trăi reprezintă o adevărată filosofie de viaţă.
Serbările Microsoftului sunt un prilej de consolidare a prieteniilor dintre angajaţi şi copiii acestora, acestea reprezentând un mijloc de comunicare faţă în faţă, pentru că, la lucru, aceştia nu au timpul necesar pentru socializare.
Vizita pe muntele Ranier înseamnă o trimitere spre iernile de altădată de acasă.
Studiul despre români şi România în cartea americană au facilitat pentru autori un periplu prin librăriile din toate oraşele pe care le-au vizitat pentru a vedea care este informaţia care circulă despre România, dacă este corectă, dacă este tendenţioasă sau nu. Astfel, au avut surpriza să găsească cărţi despre copiii fostului dictator, despre comunism, despre Revoluţia din decembrie 1989, despre latura modernă a ţării, despre Arca lui Noe, despre orfanii din ţara noastră.
Este cunoscută opera lui Cioran, care, deşi a trăit în Franţa este totuşi un român. Autorii americani redau istoria românilor din antichitate până la căderea comunismului, ajungând până în momentul de faţă, al tranziţiei spre o lume care se vrea mai bună.
Investiţiile americanilor sunt uimitoare, deoarece se regăsesc în toate domeniile vieţii: social, economic, cultural, multicultural (acest lucru reiese şi din vizita autorilor la liceul SAMMAMISH din oraşul Bellevue). Într-un fel sau altul, cei care ajung aici nu sunt trataţi ca şi cum ar fi nişte out-sider-i, ci, dacă ştiu limba engleză, pot fi integraţi uşor în societate şi, cu timpul, fac parte din peisajul social şi politic al celor în a căror colectivitate au intrat.
Elementele vizitei efectuate în Washington, (la vulcanul ,,Sfânta Elena”, apoi ,,în mediul cultural-educativ, în lumea cărţii şi ştiinţei, unde spiritul românesc este risipit în mai multe limbi, în mai multe forme şi genuri literare, cu urme adânci pe toate continentele”, op.cit. p. 71), la Clădirea Parlamentului sau la ,,Muzeul Zborului în Seatle, la ziua Americii, pe muntele Ranier, prin pădurea tropicală sau prin grădina botanică din Bellevue, duc la realizarea unuia dintre obiectivele pe care le-au urmărit autorii în călătoria lor: ,,cunoaşterea omului modern american”.
Americanii moderni au o idee de a trăi tipic după o lege inventată de ei, care să încurajeze diversitatea şi să elimine toate diferenţele considerate ca fiind ofensatoare. Autorii au adunat păreri despre români şi din ziare şi reviste fără să comenteze prea mult părerile semnatarilor articolelor, părând mai mult o trecere în revistă a acestora.
Scopul vizitei celor doi autori în Washington are două mari obiective: de a da curs invitaţiei nepoţilor, Călin şi Călina, spre a fi alături de ei, la festivităţile de absolvire a universităţii şi, respectiv, a liceului şi reprezintă un prilej de a vizita locuri noi, de a descifra, măcar parţial, misterul american.
Absolvirea lui Călin a Colegiului Universităţii Washington devine un prilej de mândrie naţională, deoarece, de aici pleacă foarte mulţi absolvenţi la marile companii, ,,Microsoft” (unde sunt şi patru năsăudeni angajaţi) şi ,,Boeing”.
Periplul călătoriei devine din ce în ce mai incitant, la cascada Squalmie, pe podul ,,care nu duce nicăieri”, excursia pe malul Pacificului, la izvoarele fierbinţi, la lacul Crescent, picnicul de la poalele muntelui Si, toate peisajele superbe şi oamenii deosebiţi şi prietenoşi, întâlniţi în cele trei luni de şedere în America, conferă o panoramă a societăţii americane fără să fie o adevărată radiografie a acesteia.
Ideea întâlnirii românilor pretutindeni atenuează cumva dorul de casă, de locul unde au spus pentru prima dată, cuvântul ,,mamă”, dar şi ideea că aici aparţin, acestui pământ binecuvântat, cu locuri şi oameni unici, care, oriunde se duc, sfinţesc locul şi ,,plantează” sămânţa spiritului românesc de mare valoare şi autenticitate.
Observăm cât de multă importanţă acordă autorii împreună cu nepoţeii, Călin şi Călina, care au asigurat tehnoredactarea, aşezării în pagină, structurării după reguli foarte precise, cronologic, după spaţiu, corespondenţe şi teme, astfel încât s-ar putea reconstrui aventura culturală a unei noi călătorii plecând de la aceste rearanjări.
Mă simt onorată că printre cărţile din biblioteca personală va face parte şi acest volum – un adevărat document de călătorie, ce cuprinde trăirea, emoţia, bucuria, dar şi dorul de neam al unor prieteni dragi, de suflet, cărora le mulţumesc din inimă şi cred cu tărie că au realizat mai mult decât şi-au propus.
Dumnezeu să ocrotească mersul paşilor dumneavoastră şi spre alte ţinuturi, să vă dăruiască putere şi sănătate, pentru ca bucuriile ce ni le faceţi încântându-ne cu minunatele cărţi să se reverse şi asupra dumneavoastră.
Cu apreciere,
Prof. dr. ing. Gabriela Nedelcu Teodorescu, Iaşi