In honorem protopopului Alexandru Vidican

A apărut în a doua jumătate a acestui an lucrarea „Cronica unei slujiri”, dedicată protopopului Alexandru Vidican, la Editura ”Nosa Nostra” din Bistrița, purtând pe coperțile sale semnătura editorilor Tia Cristian-arhimandrit Teofil și Mircea Gelu Buta. Tipărirea unor astfel de cărți este prilejuită de cinstirea unei personalități cu o activitate remarcabilă într-un domeniu important și de aceea, apariția se constitue într-un eveniment cultural. Este și cazul protopopului ortodox al Bistriței, Alexandru Vidican, care a împlinit 70 de ani și, conform rânduielilor, s-a retras din activitatea administrative, întinsă pe 24 de ani.

În fruntea lucrării, de peste 400 de pagini, se află textul semnat de prof. univ.dr. habilitat Teofil Tia, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, intitulat „În slujba altarului și a inimilor bistrițene: un chip de lumină în viața ortodoxiei străbune”. Chintesența textului se regăsește în preludiul meritativ despre slujirea care zidește în tăcere, care arată că, de-a lungul vieții, părintele Alexandru Vidican a știut să zidească mai mult decât să rostească, să urmeze rânduiala mai mult decât să facă proclamări, să fie prezent și să sprijine acolo unde era nevoie de statornicie, echilibru și discernământ. În continuare, academicianul Mircea Păcurariu se referă la activitatea protopopului Vidican ca la o viață „închinată lui Dumnezeu și bisericii sale”, în cuvinte de mare încărcătură emoțională și duhovnicească. Preotul profesor și cărturarul Nicolae Feier evocă anii de seminar și de studii la Facultatea de Teologie Ortodoxă Sibiu, unde au fost nedespărțiți, și apoi, prin voia lui Dumnezeu, au slujit împreună la același altar, în Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, între sfințiile lor existând o relație mai puternică decât frățietatea. Precizăm că părintele protopop este și licențiat al Facultății de Drept a UBB.

Înaltpreasfinția Sa Andrei, Mitropolitul Clujului, Sălajului și Maramureșului, a exprimat, de mai multe ori, prețuire pentru protopopul Alexandru Vidican, arătând că a slujit biserica cu devotament și înțelepciune; la încheierea activității protopopului Vidican, Mitropolitul a apreciat că părintele lasă în urma sa un model greu de egalat. Activitatea vlădicului Vidican, instalat de către Mitropolitul Bartolomeu în 2001, este caracterizată de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta ca ”fiind aceea a unui păstor al păcii, al blândeții și echilibrului, o lecție vie despre cum credința, trăită cu smerenie și dăruire, poate transforma nu doar viețile, ci și întreaga istorie locală”.

Pentru Arhiepiscopul de Alba Iulia, IPS Irineu: ”Părintele Alexandru își onorează constant noblețea sacerdotală”, iar Episcopul Europei de Nord, Macarie Drăgoi, îl numește „un părinte bun, un prieten sincer și un păstor înțelept”. Prof. univ. dr. Ioan Chirilă, de la Facultatea de Teologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca găsește că „harul său (al protopopului Vidican-n.n.) pastoral și blând, înțelepciunea vor rămâne mereu vii în inimile tuturor celor care îi vor urma exemplul de slujire plină de iubire și devotament”. Cunoscând bine activitatea protopopului Vidican, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, apreciază: „Sub îndrumarea sfinției voastre s-au ridicat lăcașuri de cult, s-au întărit legături sufletești între oameni și generații și s-au format conștiințe în duhul credinței și al iubirii creștine...Părintele Alexandru Vidican este un model de slujire, statornicie și noblețe sufletească”. Deputatul Bogdan Ivan, Ministru al Energiei în Guvernul României, scrie că „prin activitatea sa ca protopop al Bistriței a fost un liant între generații, între sat și oraș, între administrație și biserică”. Pentru fostul primar al Bistriței, Ioan Turc, protopopul Vidican este un „om bun în sensul cel mai cuprinzător și general”, iar pentru maica stareță Stavrofor Veronica, el a fost „un ostaș vrednic în slujba lui Hristos”. Într-un cuvânt amplu, preotul dr. Ioan Marius Pintican, actualul protopop ortodox al Bistriței, rememorează: „Pe tot parcursul anilor mei de slujire, i-am simțit prietenia, inteligența, tactul, răbdarea și sfatul cel bun. S-a implicat în toate problemele cu care se confruntă preoții, inclusiv cele personale, fiind prezent atât la bucuriile, cât și la întristările lor. Datorită acestui fapt, a câștigat respectul și aprecierea preoților și a credincioșilor, care au văzut în sfinția sa un vrednic slujitor al lui Dumnezeu și al oamenilor”.

Texte pline de sensibilitate și de apreciere caldă pentru activitatea sfinției sale au scrisprimarul Bistriței Gabriel Lazany, protopopul de Năsăud Ioan Dâmbu, monseniorul Gered Peter, preoții Andraș Peter și Andreas Hartig, generalul Ioan Manci, col. retrag. Ioan Cordovan, șefi de instituții, oamenii de cultură: dr. Dorel Coșma, dr. Cornelia Vlașin Alexandru Pugna, Menuț Maximilian, Ioan Pintea, Alexandru Câțcăuan, Elena M. Câmpan, Mirela Rus, Cornelia Ardelean Archiudean și alții. Nu în ultimul rând, cu puternice sentimente colegiale și de frăție duhovnicească, preoții Nicolae Feier și Vasile Beni, împreună slujitori la altarul ”Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Preotul Simion Bretfelean Vidican l-a descris pe protopopul Alexandru Vidican ca fiind „blândul și înțeleptul protopop” și „un om drag sufletului nostru”.

Firește, fiecare dintre aceste texte ar merita un comentariu, dar lăsăm plăcerea cititorului să le cunoască în întreaga lor amplitudine. Partea finală a volumului conține scurte fragmente din cuvântările protopopului, rostite cu ocazii festive, citate din cărțile sale, precum și reproduceri de fotografii prilejuite de evenimente din mandatul său de 24 de ani.

Pare să lipsească, însă, din volum un text, oricât de mic, semnat de preotul doctor în teologie Emanuel Vidican, fiul protopopului, șeful cancelariei protopopiatului și autorul unei excepționale lucrări despre cazaniile românești. Gestul este de bună seamă expresie a smereniei și delicateții părintelui Emanuel, dar poate că într-o zi, vom avea grijă să citim o carte cu amintiri despre îndrumătorul și mentorul său, vrednicul părinte sub îndrumarea căruia s-a format atât de frumos ca preot și teolog.

Este o carte scrisă cu demnitate, cum s-ar spune În honorem protopopului Alexandru Vidican, care ilustrează un model de slujire la altar și în comunitate, așa cum scrie pr. dr. Marius Ioan Pintican.

Victor ȘTIR