Impactul distoniei neurovegetative asupra calității vieții: sfaturi pentru ameliorarea simptomelor

Ce au în comun iritabilitatea, palpitaţiile, schimbarea bruscă a dispoziţiei, greaţa, contracturile musculare şi senzaţia de leşin? Toate acestea pot fi manifestări care însoţesc o afecţiune numită distonie neurovegetativă. Pentru că aceste simptome afectează destul de mult calitatea vieţii, este bine de ştiut că există soluţii prin care pot fi ameliorate. 

Distonia neurovegetativă este un dezechilibru al aşa-numitului „centru de comandă” al organismului, adică sistemul nervos vegetativ. Acesta este implicat în coordonarea tuturor funcţiilor vitale precum ritmul cardiac, respiraţia, presiunea sângelui, digestia etc. 

Sistemul nervos vegetativ cuprinde două sisteme: cel simpatic (care are rolul de stimulare a organelor interne) şi cel parasimpatic (care reduce această stimulare şi favorizează relaxarea). Pentru ca organismul să funcţioneze corespunzător este nevoie de un echilibru între aceste două componente. Distonia neurovegetativă este, de fapt, o dereglare a acestui echilibru.

Cauzele distoniei neurovegetative

Nu sunt pe deplin înţelese cauzele distoniei neurovegetative, însă în apariţia ei pot fi implicate: tulburările glandei tiroide, bolile autoimune, boala Lyme, diabetul zaharat, leziunile cerebrale, tulburările neurologice (boala Parkinson), factorii genetici, traumatismele care pot leza sistemul nervos autonom, nevrozele, anxietatea, sindromul de oboseală cronică, fibromialgia. Stresul cronic este un important factor declanşator al acestei afecţiuni. 

Simptomele distoniei neurogevetative

Simptomele tulburării neurovegetative variază mult de la o persoană la alta, atât ca tip de manifestări, cât și ca intensitate sau durată. Acestea includ: 

- oboseală;

- senzație de nod în gât;

- amețeli sau vertij;

- sentimente de anxietate sau panică;

- palpitații;

- hipotensiune arterială ortostatică, care poate fi urmată de sincopă;

- Alte simptome asociate frecvent cu distonia neurovegetativa includ: cefalee, paloare, stare generală de rău, constipaţie sau diaree, greaţă, transpiraţii nocturne. 

Ce impact poate avea distonia neurovegetativă asupra calității vieții

Deoarece boala afectează întregul organism, numărul mare de simptome pot perturba calitatea vieții individului. Persoanele cu distonie neurovegetativă pot avea dificultăți în îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi, le este limitată capacitatea de a lucra în anumite medii sau de a interacționa social. De asemenea, pot avea dificultăți în menținerea relațiilor sociale sau interpersonale, ceea ce poate duce la izolare, la afectarea vieții de familie și relațiile personale. Toate acestea le accentuează stresul, anxietatea (care pot fi chiar factorii declanșatori ai bolii). Și așa se intră într-un cerc vicios.  

Calitatea somnului este și ea afectată, iar lipsa unui somn odihnitor agravează alte simptome ale distoniei neurovegetative

Cum se pune diagnosticul de distonie neurovegetativă

Există asemănări între simptomele distoniei neurovegetative şi cele ale altor afecţiuni, de exemplu, cele ale sindromului colonului iritabil sau ale bolilor cardiace. În lipsa unui factor declanşator evident, diagnosticul de distonie neurovegetativă se pune prin observarea simptomelor. Nu există un singur test specific care să pună diagnosticul. Examinările sunt folosite pentru a diferenţia distonia neurovegetativă de alte boli şi, de aceea, poate fi nevoie de consult la mai mulţi specialişti, printre care cardiologul, gastroenterologul şi endocrinologul.  

Soluţii pentru gestionarea simptomelor distoniei neurovegetative

Oricât de complicată pare a fi această afecțiune, tratamentele naturiste şi-au dovedit utilitatea în ameliorarea simptomelor distoniei neurovegetative. În special când factorul declanșator a fost stresul, anxietatea.

• Remedii din plante medicinale

Printre plantele medicinale recomandate se numără cele cu efect sedativ, antioxiolitic, adaptogen, de echilibrare a sistemului nervos vegetativ. Lavanda, valeriana, muşeţelul, floarea-pasiunii, teiul, rhodiola rosea, Ashwaganda, roiniţa, schinduful, talpa gâştei sunt ingrediente folosite în rețete de ceaiuri și capsule special create pentru stres, anxietate, distonie neurovegetativă. Mai aduc beneficii şi plantele medicinale care relaxează musculatura netedă de la nivelul vaselor de sânge, menţin ritmul cardiac şi au efect antispastic. Printre acestea - roiniţa şi busuiocul. Şi păducelul poate fi de ajutor în distonie neurovegetativă. Este supranumit „planta inimii”, fiind un aliat al sistemului cardiovascular, recomandat în palpitații, hipertensiune și tulburări cardiace cu substrat nervos.   

• Suplimentele cu magneziu

Magneziul are acțiune sedativă și poate contrabalansa efectele suprastimulării sistemului simpatic. Mai precis, magneziul favorizează relaxarea, reglează ritmul cardiac și reduce tensiunea musculară. Se găsește în seminţe de dovleac, migdale, ciocolată neagră, avocado, banane. 

• Tehnicile de relaxare şi respiraţia abdominală 

Ajută la reducerea stresului, factor care poate agrava simptomele distoniei neurovegetative. 

Dacă te confrunţi cu simptome ale distoniei neurovegetative este bine să ai un stil de viaţă sănătos şi să eviţi excesul de excitante precum cafeaua şi alcoolul. Evită factorii de stres din viaţa ta şi fii blând cu tine, pentru că toate acestea te ajută să îţi regăseşti echilibrul interior.

Sursa Shutterstock: https://drive.google.com/file/d/1vhU5kV1nIdGKfXHhQGn4xW4-3puWvkHm/view?usp=sharing