Joc străbun la Agrieş

Pe aripi de dor, cu credinţa străbună în suflet, am pornit cu gândul cel bun spre satul tradiţiilor. La Agrieş, în satul ce se stâmpără cu viaţă din izvorul Ţibleşului, am fost însoţiţi de pădurile ce ne-au salutat în cale, de apele limpezi ca dragostea oamenilor de aici, de roadele bogate. Până şi floarea soarelui se apleca în drumul nostrum, urându-ne bun venit pe tărâmul de basm. Îl salutăm în Târlişu ape Liviu Rebreanu, iar mai apoi luăm drumul şerpuit de sub coama dealurilor, ajungând în mijlocul satului care adăposteşte Biserica Cerurilor.

Aici este Sfânta Liturghie, oficiată de vrednicul de har părinte Timoftei Găurean şi de invitatul acestuia, părintele Dinu Ionuţ Irinel, venit tocmai de la Oraviţa Română, Caraş Severin. Asistăm la o predică despre rolul Bisericii Mamă în viaţa credincioşilor. Pătrunşi de taina celor sfinte, cântând alături de artiştii noştri Cornelia Ardelean Archiudean şi Alexandru Pugna imn de laudă Maicii Sfinte, poposim apoi alături de prieteni în curtea bisericii. Părintele ne miruieşte, iar mai apoi luăm drumul Căminului Cultural, unde hainele noastre româneşti sclipesc sub frumuseţea vremurilor pe oamenii veniţi la joc.

Parohia Ortodoxă Agrieş, Primăria şi Consiliul Local Târlişua, Centrul Judeţean pentru Cultură BN au organizat a II-a ediţie a Festivalului concurs al jocului şi portului tradiţional de pe Valea Ţibleşului, sub Dealul Secăturii.

Redescoperim jocul, apanajul fiinţei umane. Joc în doi, precum sub nucul din ocolul bunicilor, joc ca la noi pe Someş. Învârtite, bătute la cizmă, strigături, toate vizate de pe margină de întregul sat. Pentru patru ore timpul a încremenit la Agrieş. A avut alte rezonanţe. Bătrânii satului şi lăturenii s-au prins în joc, alături de nepoţii lor, studenţi la şcolile din ţară. Cu toţii păstrători ai cuvântului gliei străbune.

Festivalul, iniţiat de părintele Timotei Găurean, a avut deschiderea oficială prin cuvântul primarului Ştefan Negrean, după care în prezentareaprofesionistă a tânărului teolog şi jurnalist Grigore Sâmboan, de la Radio Renaşterea, a început concursul. În care au evoluat nu mai puţin de 15 perechi de dansatori. Juriul de specialitate, format din prof. dr. Vasile V. Filip-preşedinte, prof. Lazăr Ometiţă, Valentin Marica-scriitor, redactor Radio Mureş, Alexandru Pugna-artist profesionist, Codruţa Aron Vîrtic-Radio Cluj, Menuţ Maximinian-jurnalist, înv.Floarea Pop, Mircea Oliv-director Biblioteca Judeţeană a avut misiunea de a allege cei mai buni jucăuşi dintre cei buni. După ce toate perechile au jucat în acompaniamentul tarafurilor de la Sângeorz Băi, condus de Ionică Moldovan, şi de la Agrieş, condus de Dănuţ Rus. La categoria până la 16 ani, premiul I a obţinut de Rus Dorin şi Blai Andreea din Agrieş, locul II de Horoba Iulian şi Anda din Molişet, locui III de Butean Livia şi Sima Radu, din Suciu de Sus. La categoria până la 50 ani s-au evidenţiat Horoba Radu şi Eugenia din Molişet-locul I, Marchiş Ioan şi Bozga Andreea din Suciu de Sus-locui II, Purja Constantin şi Maria din Agrieş-locul III. Poate cei mai urmăriţi au fost bătrânii satului, locul I revenind perechii Şerban Grigore şi Rus Maria din Agrieş, locul II-Burzo Teodor şi Cosma Otilia din Suciu de Sus, locul III-Sâmboan Alexa şi Rodovica din Agrieş. Premiile constând în diplome şi bani au fost înmânate de viceprimarul Vlăduţ Purja, unul dintre pilonii acestei manifestări, care s-a luptat pentru bunul mers al lucrurilor alături de părintele Timoftei Găurean şi învăţătoarea Floarea Pop. Cu bucuria în suflet a jocului, stâmpărîndu-şi setae cu un pahar de bere rece, jucăuşii alături de ceilalţi agreşeni au asistat apoi la un spectacol de gală, în care au fost aplaudaţi artiştii Maria Leşe, Cornelia Ardelean Archiudean, Alexandru Pugna, Georgiana Mănăilă, alături de interpreţii originari din Agrieş: Eugenia Horoba, Teodora Purja, Grigore Sâmboan.

Alături de iniţiatorii festivalului, au fost cu cuvinte frumoase de apreciere protopopul Năsăudului-Ioan Dâmbu, preotul Vasile Nemeş-inspector Eparhia Cluj, etnologul Emilia Ometiţă, preotul Ţărmure Cristian din Molişet, Florentin Archiudean-şeful Cercului Militar Bistriţa, Beni Cocean, fiu al satului, directorul şcolii-Ioan Mircea Nicula, reliefându-se faptul că preotul Timoftei Găurean, alături de cei apropiaţi lui, sunt promotori de valori, dovedindu-se, încă odată, faptul că biserica nu este în marginea societăţii, ci în mijlocul oamenilor. Se cuvin mulţumiri şi celor care au sprijinit acest proiect-Cristi Ropan şi Nineta, stabiliţi acum la Petroşani, dar care nu au uitat de satul lor, Horoba Melente-fiu al satului, Cuşner Ioan-Suciu de Sus. Alături de cei menţionaţi se cuvin mulţumiri tuturor agreşenilor, care îşi păstrează cu demnitate şi respect comorile străbune, care ştiu ce înseamnă tradiţia milenară a bunilor şi străbunilor noştri.