La 7 noiembrie 2008, primele timbre poştale au împlinit 190 de ani

La 1940 Rowland Hill introduce primele mărci poştale adezive asigurând astfel Marii Britanii locul I în lume la acest capitol. Insist şi subliniez: LA ACEST CAPITOL, deşi folclorul filatelic autohton ori de aiurea, operând o nejustificată extensie vehiculează informaţia falsă că Marea Britanie a produs şi folosit primul timbru poştal din lume. Şi astfel confuzia este creată în lumea filateliei.

Se pare că nu mai face nimeni distincţia între timbre poştale: încrustate, imprimate, adezive etc., deşi în vorbirea filatelică terminologia trebuie să fie extrem de riguroasă. Deci, Marea Britanie are întâietate în ceea ce priveşte marca poştală adezivă, pe care Rowland Hill a omologat-o şi introdus-o în folosinţa poştală după o luptă de vreo 2 ani cu “dinozaurii” de pe acolo.

Istoria poştală aminteşte unele încercări de-a uşura francarea corespondenţei însă fără o reuşită remarcabilă. Astfel, la 1650, sub Ludovic al XIV-lea, Jean Jaques Renouard de Villayer a creat “La petite poste de Paris”; taxa unică se percepea odată cu vânzarea hârtiei pentru corespondenţă: “billet de post paye” (porto plătit). Cu trei decenii mai târziu, Wilhelm Dockwara obţine privilegiul transportului corespondenţei în oraşul Londra. Taxa unică de “one penny” percepută la expediere era confirmată prin aplicarea obliterării PENNY POST PAID. Sigur că au fost multe tentative de-a aplica pe scrisori semne distincte care să ateste plata taxei de francare însă fără rezultate remarcabile (Serbia, Austria).

Totuşi, întâietatea în domeniul producerii şi folosirii imprimatelor timbrate îl deţine poşta fostului regat al Sardiniei, care a introdus în 1819 hârtiile speciale prefrancate pentru corespondenţă. Iniţial aceste foi timbrate sunt emise pentru a limita transmiterea scrisorilor pe cale particulară ocolindu-se serviciul poştal şi plata transportului corespondenţei de către poştă. Era un fel de taxă de drum.

La 7 noiembrie 1818, aceste imprimate tipizate sunt aprobate sub denumirea de CARTA POSTALE BOLLATA (hârtie poştală timbrată), născându-se în acest fel prima carte poştală timbrată! În limbaj filatelic timbrele în discuţie se vor numi CAVALLINI, după desenul acestora.

Imprimatele CAVALLINI aveau o foaie dublă pe care era litografiat desenul timbrului reprezentând un tânăr poştaş călare, galopând cu o scrisoare în mâna dreaptă. Dedesubtul figurii este înscrisă valoarea facială exprimată în centesimi: 15, 25 şi 50, în funcţie de distanţa pe care trebuia s-o parcurgă scrisoarea. Pentru fiecare valoare cadrul timbrului avea forma: circulară, ovală şi octogonală, linie simplă la emisiunea I şi dublă la emisiunea a II-a. Foile CAVALLINI au cunoscut două emisiuni: prima la 1819 imprimată în culoare albastră pe hârtie de diverse sorturi cu sau fără filigran. Cea de-a doua emisiune apare la 1 ianuarie 1820 şi a circulat oficial până la 1836, deşi ulterior s-a dat aprobare de prelungire a perioadei de circulare până la 31 decembrie 1837. Sunt însă o sumedenie de cazuri în care se întâlnesc exemplare utililizate şi în anul 1851, când Sardinia emite primele timbre poştale adezive.

Imprimatele au desenele identice, deosebindu-se însă prin prezenta cadrului dublu la timbrele emisiunii a doua şi prin hârtia cu filigran reprezentând un vultur având inscripţionate deasupra lui DIREZIONE GENERALE, iar dedesubt DELLE REGIE POSTE. Şi acest filigran tematic confirmă în totalitate caracterul poştal al foii timbrate.

Din tirajul de 335.000 de imprimate “Emisiunea I” au rămas nevândute 203.000, refolosite ulterior în alte servicii poştale. Din totalul tirajelor emisiunii a II-a rămăseseră, la finele lui 1851, doar 46.000 de cărţi poştale. Ele sunt într-adevăr primele cărţi poştale din lume, timbrate cu timbrele CAVALLINI, azi în vârstă de 190 de ani!

Mihai Lucian Valea

coordonatorul Cercului Filatelic al Cercului Militar Bistriţa