Filigranele emisiunilor poştale germane circulate în teritorii româneşti

b. Filigranele timbrelor germane

timbrele aferente emisiunilor poştei Imperiale Germane dintre 1905/18 au făcut obiectul acoperirii necesarului de timbre pentru francarea corespondenţei plecate din oficiile poştale de campanie aflătoare în teritorii româneşti vremelnic ocupate militar. Timbrele germane, supratipărite cu M.V.i.R. în chenar, fuseseră imprimate pe hârtie albă, uneori gălbuie, medie, cu filigran geometric romb, având densitate proprie mai mică decât densitatea stas a hârtiei, cu transparenţă mare la aspectarea în contra luminii sau la lampa cu cuarţ.

Filigranul Nr. 4 Romb

Este filigran geometric de mică densitate proprie, aplicat în masa hârtiei prin procedeul umed „în pată”, egalizarea făcându-se fără adaos de emulsii de celuloză în faza de polisare. Hârtia, având acest filigran, este albă, uneori gălbuie. La aspectarea piesei filatelice în contra luminii sau la lampa cu cuarţ, filigranul prezintă o transparenţă mai mare decât transparenţa hârtiei.

Nu excludem posibilitatea ca acest supratipar să fi fost aplicat şi pe timbre din emisiunea anterioară, dar în colecţii româneşti nu am întâlnit niciun exemplar. Emisiunea anterioară fusese imprimată pe hârtie albă fără filigran.

Următoarea emisiune germană în România este aceea materializată prin supratiparul „Gultig 9. Armee”, imprimat pe acelaşi tip de mărci poştale germane analizate anterior. Fuseseră imprimate pe hârtie medie albă cu filigran Nr. 4.

c. Filigranele timbrelor româneşti

După căderea Bucureştiului şi cucerirea întregului teritoriu românesc dintre Carpaţii Sudici şi Dunăre de către armatele germane, întreaga cantitate de timbre aflate în depozitele Poştei Române a fost preluată de ocupant şi transformată în Emisiunile Germane: M.V.i.R. şi Gultig 9. Armee. Dat fiind deficitul de mărci poştale autohtone, ocupantul a fost nevoit să utilizeze şi timbre fiscale pentru imprimarea emisiunii Gultig 9. Armee.

Referitor la această problematică, cataloagele româneşti prezintă emisiunile şi filigranele hârtiei pe care fuseseră imprimate timbrele, într-o ruşinoasă bâlbâială de cel mai prost gust. Citez: („Timbre retipărite la Fabrica de Timbre Bucureşti, pe hârtie verde cu diverse nuanţe, fără filigran = sublin. ns. = M.V.i.R. în căsuţă, culoare roşie. Dantelate 13 ½; 11 ½, iar 5 şi 10B, 13 ½. Coli de 100 bucăţi, fără margini. Timbrele nu au fost emise fără filigran = subl. ns. = şi fără supratipar”. Op. Cit. C.T.P.R. vol. I 1858/1947, Ed. S.C. Impex Zimbrul Carpatin, Bucureşti 2006, p. 316. Autor: Manole Mircea Gheorghe). Exemplu grăitor de bâlbâială.

Filigranul geometric încrustat PR mare, întors.

Dantelura menţionată în catalogul amintit şi hârtia verzuie de diverse tonuri şi semitonuri ori nuanţe este clar proprie Emisiunii Taxe de Plată 7 Mai, 1911. Această emisiune a fost imprimată în cerneală albastră pe hârtie verzuie, nuanţe diferite, cu filigran încrustat PR, întors. (Oare de ce nu mă mai miră grosolănia cu care autorul catalogului anterior amintit se exprimă numind filigranul încrustat: „pseudofiligran” Şi mă întreb de ce nu pseudocatalog, pseudoautor, pseudocultură, pseudoetc.?).

În concluzie: primul tiraj al emisiunii germane M.V.i.R. în chenar s-a imprimat pe timbrele româneşti TAXA DE PLATĂ primele tiraje din emisiunea din 1911 pe hârtie cu filigran PR întors, încrustat, procedeul uscat pe hârtia produs finit. Filigranul încrustat are densitate proprie mai mare decât cea stas a hârtiei, iar la aspectarea în contra luminii este mai opac decât câmpul hârtiei.

Filigranul geometric PR monogram

Spre deosebire de anteriorul menţionat, acesta este realizat prin procedeul umed „în pastă de hârtie”, în faza de polisare cu sau fără adaosuri de emulsii de celuloză pentru egalizare. Hârtia având acest filigran a fost utilizată la imprimarea ultimelor tiraje ale emisiunii TAXA DE PLATĂ din 7 mai 1911. Filigranul este de densitate proprie mică, la aspectarea în contra luminii prezintă o transparenţă mai mare decât a câmpului hârtiei.

- va urma -

Mihai Lucian Valea,

coordonatorul Clubului Filatelic al Cercului Militar Bistriţa