La Cristești, după o jumătate de secol

Cristeștii-Ciceului, așezare rurală binecuvântată prin poziția geografică și cadrul natural atât de generoase, cu pământuri roditoare de luncă a Someșului și pârâului Ilișua, cu puține dealuri blânde abia ondulate, cu păduri, pășuni și livezi, cu izvoare de apă dulce, cu acces la calea ferată și șosea asfaltată, cu câte și mai câte... Dar ceea ce Dumnezeu a rânduit ca dorul cel mai de preț a fost valoarea celor ce-au viețuit aici încă din vechime, dând strălucire, înnobilând aceste locuri cu plugari vrednici, aleși slujitori ai bisericii, pricepuți funcționari în administrație, dascăli. Aceștia au ridicat școala, învățământul din sat în centru școlar cu drept de control asupra unităților din jur, încă de la 1701. Tot prin puterea divinității aici s-au ivit mereu oameni cu minți luminate, suflete alese ce-au iubit învățătura, știința de carte și astfel, la Cristești au fost mai mereu elevi și dascăli de elită. Așa se explică evoluția, afirmarea personalității multora dintre cei care au absolvit aici mai întâi patru, apoi șapte sau opt clase, elevi și dascăli ce-au iubit competiția, au acceptat concurența și-au cultivat o reală ierarhie a valorilor.

Iată deci că nu este întâmplătoare hotărârea promoțiilor de demult să vină mereu și mereu să-și revadă școala dragă a copilăriei îndepărtate, să reînvie pagini vechi de viață, chipuri de dascăli și copii modești, fără pretenții în vestimentație sau mod de viață, dar cu ochii vii, strălucitori de inteligență, de o rară frumusețe și puritate, foarte harnici și de o cumsecădenie sfântă.

Sâmbătă, 27 august 2016, absolvenții Școlii Gimnaziale Cristeștii-Ciceului, promoția 1965-1966, s-au reîntâlnit DUPĂ 50 DE ANI în școala în care au învățat, laolaltă copii din Hășmaș, Ilișua, Uriu, Coldău și Cristești, în două clase paralele din câte 32 de elevi. Catalogul de la clasa A începea cu Alexandru Aurel și se încheia cu Turcu Remus, iar cel de la clasa B se deschidea cu Boroș Lucia și sfârșea cu Szabo Ioan. Au avut ca profesori diriginți pe marele și inegalabilul profesor de matematică Tighici Corneliu și pe distinsul profesor Dascăl George. Pe atunci director la Școala din Cristești era prof. Greluș Vasile, proaspăt licențiat în fizică-chimie.

Cât de bine au învățat foștii noștri elevi pe care-i avem acum din nou printre noi, care-am mai rămas dintre vechii profesori, ne-o spun și paginile registrelor matricole, dar adevărata lor valoare a demonstrat-o viața. Majoritatea dintre ei s-au remarcat ca specialiști de înaltă performanță în cele mai diverse domenii de activitate. Cât de valoroși sunt, de generoși și sensibili au dovedit-o nu numai prin rezultatele lor profesionale, ci și prin lăudabila lor inițiativă de a se reîntâlni mereu aici, trăirea cu intensitate a sentimentului nostalgiei după anii copilăriei îndepărtate.
Întregul demers al acestei acțiuni a fost proiectat și desfășurat după exigența și competența de “maestru”a domnului Iacob Gușat și după impecabila pregătire și experiență în arta protocolului de distinsul și binecunoscutul domn Ioan Ciceu.

Întâlnirea de pe platoul din curtea școlii, sunetul clopoțelului și cuvântul de bun-venit al directorului, prof. Cornel Urian, au marcat startul acțiunii.

Cu distinctie și eleganță, în ținute impecabile, cele două profesoare, Nadia Urian și Leontina Chirtoș i-au întâmpinat pe oaspeți în sala-muzeu din școală, unde un grup de elevi, având ca solist la chitară pe elevul Runcan Călin, au prezentat un moment artistic foarte gustat și apreciat de vizitatori.

În trecerea lor prin școală, foștii elevi au fost impresionați de fața înnoitoare, de aspectul modern al tuturor spațiilor didactice, de gradul de funcționalitate interdisciplinară a laboratoarelor, de impecabila ținută a unității, mândri că au învățat cândva aici.

Programul s-a desfășurat apoi în laboratorul de fizică-chimie. Ora de dirigenție , condusă de subsemnata, a prilejuit trăirea cu sinceritate și emoție până la lacrimi a unor momente de confesiune lirică, pe alocuri cu episoade umoristice. Ca de obicei , a încântat “spectacolul vorbelor” avându-l ca protagonist pe Iacob Gușat, a adus o notă de pitoresc șirul peripețiilor inginerului în construcții de avioane, Bradea Vasile, au impresionat poveștile de viață a celor ce-au traversat șiruri de necazuri, au stârnit admirația la împlinirile celor cu familii mai numeroase, unii veniți de departe (Repede Rodica-Austria), Mureșan Olimpiu etc.

De o solemnitate tristă a fost momentul în care s-a dat citire numelui celor decedați- 12 elevi: Barbor Olivia-Hășmaș, Câmpan Ioan-Ilișua, Mânzat Ioan-Hășmaș, Prodan Vladimir-Ilișua, Rus Aurel-Ilișua, Sechei Teodor-Cristești, Creța Iov-Ilișua, Greluș Traian-Cristești, Moldovan Ioan-Hășmaș, Rus Gheorghe –Hășmaș, Todorean Maria-Cristești, Szabo Ioan-Ilișua, și patru profesori:Câmpan Vasile, Dascăl George, Nagy Zoltan, Hordoan Iacob.

După timpul de reculegere, preotul Berbecaru , de la Botiza a intonat spre omagierea celor dispăruți “Veșnica lor pomenire”.

În discursul său, directorul școlii, prof. Cornel Urian, a apreciat activitatea didactică a profesorilor și elevilor ce-au lucrat de-a lungul anilor aici, dovedind mereu înalt profesionalism, vocatie și dăruire în pregătirea școlară a atâtor generații de elevi. A conturat aspectele esențiale ale muncii didactice de la Cristești, aducând argumente în susținerea ideii că școala aceasta a fost și este o unitate de elită a județului.

Discursul domnului Iacob Gușat a evocat atâtea momente din viața de școlar, cu peripeții specifice vârstei, cu momente hazlii, într-un limbaj adecvat, adesea metaforic, fragmentat uneori de cântece, fredonate de copiii de atunci, antrenând întregul colectiv într-o participare activă.

Alocuțiunile profesoarelor Victoria Buda (Berbecar) și Aurelia Florea au exprimat alte gânduri, impresii, destăinuiri despre zilele trăite în școala de odinioară cu elevii și cadrele didactice de atunci, stârnind alte emoții și aduceri-aminte.

După ce directorul școlii a mulțumit organizatorilor, tuturor participanților ce-au avut ideea reîntâlnirii la 50 de ani de la absolvire, momentul festiv a fost imortalizat cu fotografii în curtea școlii și în fața grupului statuar “Lupa capitolina”.

În încheiere , eleganța, bunul-gust și ospitalitatea organizatorilor s-au dovedit încă o dată prin surprizele frumoase și o masă festivă la Pensiunea “Lorin”,din capătul Cristeștiului.