La Delureni, în ’’Ținutul Lavandei’’, în Duminica Samarinencei!!

                  Duminică, 2 iunie, satul Delureni din Ținutul Lavandei (așa l-aș numi eu!) a fost în mare sărbătoare! Un preot vrednic, părintele Gavrilă Zăgrean și bravii dânsului enoriașii au  reușit după eforturi făcute cu timp și fără timp să pregătească pentru sfințire noua casă parohială și capela mortuară a satului. Sprijinit de săteni și de bravul primar al comunei Urmeniș, Dumitru Tomșa, părintele Gavrilă a reușit lucruri minunate la Delureni, o comunitate mică de credincioși însă alcătuită din  oameni vrednici căreia i s-a adăugat o mulțime de oameni dintre cei plecați pe alte meleaguri dar care nu și-au uitat rădăcinile...

                Sfânta Liturghie a fost oficiată  în biserica nouă, cu hramul Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, de Preasfinția Sa Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, înconjurat de un sobor de preoți în frunte cu dragul nostru părinte protopop de Bistrița Alexandru Vidican. Așadar alături de gazda lor, părintele Gavrilă, au fost arhidiaconul Sergiu Iustin Pop și preoții: Ioan Cosma din Urmeniș, Vasile Pintea din Silivașu de Câmpie, Leon Oltean din Șopteriu, Silviu Cordovan din Orosfaia, Nicodin Codrean din Milaș,  Silviu Marcel Costin din Ocnița, Cornel Tău din Nușeni și părintele pensionar Ioan Pop. La Sfânta Liturghie a participat, cu voci minunate, coborâte parcă direct de pe scena Operei Române, Grupul vocal ’’Anghelos’’ din Cluj Napoca. Totul a fost frumos la Delureni! A fost duminica a 5-a după Paști, a Samarinencei, așa că pricesnele Corneliei  au semănat mult  cu un cuvânt de învățătură, cântarea lor  fiind  minunată!

          Sfânta Liturghie a fost, în condițiile descrise, un Imn de slavă adus Bunului Dumnezeu, Imn care a răsunat din glasuri pravoslavnice cuprinzând adesea și corul conturat sau abia murmurat al vocilor tuturor credincioșilor care au umplut biserica și vecinătatea ei!

               Urmare a emoției colective, care parcă plutea în aerul proaspăt al satului, cuvântul de învățătură, Predica Preasfinției Sale Benedict, a înflorit într-o și dintr-o emoție abia stăvilită a tânărului și impresionantului nostru Ierarh! Cuvintele Sale au mers, sigur, atât în inimile părinților cât și în ale mulțimii de copii și tineri prezenți! La fiecare întâlnire cu Cuvântul Preasfinției Sale pe mine mă uimește și mă cucerește simplitatea și puterea argumentului, farmecul metaforei, și normalitatea...sentințelor sau mai bine zis a concluziilor! Ca pretutindeni, la fel și la Delureni, Cuvântul Sfinției Sale a curs dintr-un izvor limpede păstrându-și mereu limpezimea albastră până la...vărsarea în Mare! În Marea speranțelor noastre, a oamenilor simpli doritori de certitudini, de bucurii, de normalitate...

              La Delureni meritele reale in conducerea Obștii au fost recunoscute  prin recompense binemeritate! Părintele Gavrilă Zăgrean a fost hirotesit iconom cu dreptul de a purta brâu roșu, bravul primar Dumitru Tomșa a  fost distins cu Ordinul ’’Mihai Vodă’’ pentru mireni iar membrii Consiliului parohial și împreună cu dânșii doamna preoteasă Torița Zăgrean, au primit Diplome de aleasă cinstire!

              La Delureni, Samarineanca, adică setea noastră de apa vie a credinței, s-a întâlnit cu Bunul Iisus care ne-a vorbit nouă tuturor prin faptele sătenilor, prin jertfa părintelui Gavrilă, prin cântările și rostirile sfintei liturghii, prin dulceața pricesnelor și, în mod egal, prin susurul izvorului de înțelepciune al Cuvântului de învățătură...Poate că și vremea minunată s-a făcut așa, cu de la sine putere, contrar previziunilor meteorologice (era să scriu...mitologice) ale televiziunilor ’’de știri’’...

              La Delureni, în satul acesta în care privitorul atent poate avea convingerea că însăși norii se sprijină, odihnindu-se, pe coamele semețe ale pădurilor înconjurătoare, în colțul acesta de lume înmiresmat ca un lan de lavandă înflorită, a coborât pentru o zi Cuvântul care zidește, Lumina care alungă Întunericul, Speranța ca un izvor de apă vie...O zi cât o clipă, o trăire cât o veșnicie în sipetul cu amintiri al sufletului creștin...Doamne nu uita de noi!

Cronicar (ca de obicei...) voluntar!

Col.rt Florentin Archiudean