Lasaţi Crăciunul în casă?

Prin sate, dar şi în sufletele noastre, răsună colindul, stelele clipesc pe cer, iar casele plutesc cu gândul spre patria lui Lerui Ler Pe la la ferestre luminate poposesc îngeri şi copii cu colindul sfânt. Colind dintru începuturi, când Dumnezeu pe ape se purta cu cerul şi pământul în priviri. Când ninge mult, ninge sfânt, ninge cu fulgi de argint sub brăduţul aprins ascultaţi ţăranii cum colindă. Ei vestesc pe Pruncul din Cer care vine în zori cu flori de zăpadă şi dalbe flori.
Lasaţi Crăciunul în casă? Dacă da, venim cu colinda din satul nostrum, care are inima încă vie, în ciuda încercărilor timpului. Aici munca nu lâncezeşte, cinstea nu rugineşte, tradiţia şi credinţa în Dumnezeu sunt prinse lângă icoane.
De 28 de ani ne alăturăm şi noi, cei de la Răsunetul cetelor de colindători ce poposesc în casele dumneavoastră, când focul arde în vatră în noaptea de Crăciun, cu urările noastre de Sărbători fericite. “De ieşi gazdă până-n prag/ Că te colindăm cu drag/ Şi iară te băgă-n casă/ Ş-aprinde lumina-n masă/ Că-ţi intră Hristos în casă/ C-un mănunchi de busuioc/ Sã aibă gazda noroc/ Tăt margând şi stând pe loc/ C-un mănunchi de nintă creaţă/ Să aibă gazda viaţă/ Tăt margând şi stând pe laiţă”.