Leonardo Badea (BNR): 30 de ani de strânsă colaborare instituțională bilaterală între Banca Națională a României și Banca Națională a Republicii Moldova privind parteneriatele strategice

Prezent astăzi la conferința internațională „Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro - realizări și perspective” organizată de Banca Națională Republicii Moldova (BNM) la Chișinău, domnul viceguvernator BNR - Leonardo Badea, a declarat:

“Este o plăcere și o onoare pentru Banca Națională a României să se afle astăzi aici, în poziția de partener senior al proiectului de twinning “Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar”. Adresez această alocuțiune, la mai bine de un an de la debutul proiectului, cu ocazia evenimentului privind “Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro – Realizări și perspective” unul din obiectivele proiectului de twinning prin care vom sprijini Banca Națională a Moldovei în pregătirea dosarului de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro.

Înainte de a trece la tematica conferinței de astăzi mă bucur să remarc progresele remarcabile realizate de Banca Națională a Moldovei pe parcursul orientării spre un sistem financiar bancar la standarde internaționale și europene, în ultimele decenii. Modernizarea sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova a înregistrat progrese notabile, ce sunt, atât direct cât și indirect, în beneficiul societății și al cetățenilor.

Ne aflăm astăzi, într-un context global în care, atât guvernele, cât și băncile centrale, sunt chemate sa intervină cu promptitudine pentru a adresa impactul negativ determinat de conflictul militar de la granițele țărilor noastre. Provocarea este cu atât mai mare cu cât ne aflăm în fața unor crize suprapuse, mă refer aici la consecințele economice și sociale ale pandemiei de coronavirus la care s-au adăugat efectele crizei din sectorul energetic, amplificate de evoluția crizei de securitate regională. Este remarcabilă mobilizarea fără precedent a autorităților, într-o manieră complexă și determinată, pentru asigurarea bunei funcționări a piețelor, a mecanismelor economice şi sociale. Întărirea capacităților de răspuns la situații adverse este esențială, iar acest deziderat poate fi realizat prin consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar, coordonate fundamentale ale programului de twinning în derulare.

Cei peste 30 de ani de strânsă cooperare instituțională bilaterală dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei, evidențiată de parteneriatele strategice pentru dezvoltarea și extinderea cooperării în domeniile de interes reciproc, reprezintă un factor major de progres pentru acest proiect, dar și pentru cele viitoare. Pentru România, acest proiect vine ca o continuare naturală a efortului, derulat de-a lungul acestor decenii de sprijinire a parcursului european, spre modernizare, deschidere și creștere, al Republicii Moldova.

Banca Națională a României a participat, încă de la începuturi, la acest efort, prin sprijinirea primelor emisiuni monetare ale Moldovei independente și am continuat în plan bilateral, în cadrul constituenței comune de la Fondul Monetar Internațional sau în cadrul reuniunilor Clubului Guvernatorilor din Regiunea Mării Negre, Asia Centrală și Statele Balcanice. Aceste demersuri au fost urmate de alte proiecte notabile: spre exemplu, furnizarea asistenței tehnice în domeniul țintirii inflației, în anul 2010, proiectul de twinning în domeniul reglementării și supravegherii bancare din perioada 2015-2017, dar și cooperarea multilaterală.

După cum deja cunoașteți, actualul proiect de twinning are o sferă largă de cuprindere, nu doar pentru sectorul bancar, ci și pentru piața financiară din Republica Moldova. Acesta vizează beneficii atât pentru Banca Națională a Moldovei, cât și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare din Republica Moldova, prin consolidarea capacităților instituționale și a guvernanței, precum și prin dezvoltarea cadrului de reglementare, de supraveghere și a cadrului operațional pentru funcționalitate sporită și prin îmbunătățirea cadrului de plăți în linie cu cerințele Zonei Unice de Plăţi în Euro (Single Euro-Payments Area).

Zona Unică de Plăţi în Euro este zona geografică în care nu există diferențe între plățile fără numerar în euro, naționale sau transfrontaliere. În SEPA, clienţii vor fi capabili să efectueze şi să primească plăţi fără numerar în euro în interiorul spaţiului european, la fel de sigur, rapid și eficient ca în context naţional. Scopul înfiinţării SEPA este de a crea o economie europeană mai competitivă și mai transparentă, de a realiza o integrare europeană mai puternică, prin asigurarea unei pieţe competitive a plăților de mică valoare în euro, care să aducă o mai bună calitate a serviciilor, produse mai eficiente şi alternative mai ieftine de efectuare a plăţilor. SEPA este proiectul de cea mai mare anvergură derulat de industria europeană a plăţilor, pentru realizarea unei pieţe integrate a serviciilor de plăţi în euro, prin eliminarea barierelor comerciale, legale şi tehnice existente între pieţele de plăţi naţionale din Europa.

Extinderea zonei geografice a SEPA prin includerea Republicii Moldova va apropia și mai mult țara dumneavoastră de Uniunea Europeană. În același timp, sunt anumite criterii ce trebuie îndeplinite cum ar fi alinierea cadrului legislativ pe mai multe paliere, ceea ce implică efortul conjugat al guvernului și autorităților relevante din Republica Moldova.

În acest context, efortul Băncii Naționale a Moldovei pentru asumarea acestui proiect presupune angajarea unor resurse importante. De asemenea, continuarea angajamentului tuturor instituțiilor statului – Legislativ, Executiv – este esențială pentru transformarea sistemului financiar-bancar local într-unul de tip european care să se circumscrie întregului ansamblu al reformelor structurale necesare în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Acestui efort trebuie să i se alăture și ceilalți actori din piața, de exemplu instituțiile financiar-bancare - prin creșterea calității serviciilor sau de publicul larg - prin ridicarea nivelului de educație financiară.

În încheiere, doresc să felicit echipa de proiect atât din partea consorțiului de implementare cât și din partea Băncii Naționale a Moldovei pentru eforturile depuse și să invit de asemenea băncile comerciale, prestatorii de servicii de plată nebancari prezenți în sală să își întărească rolul activ în modernizarea infrastructurii sistemelor de plați din Republica Moldova.

De asemenea, adresez cele mai calde mulțumiri partenerilor de proiect ai Băncii Naționale a României, cărora le transmit aprecieri deosebite și doresc succes beneficiarilor, fiind convins că îndeplinirea obiectivelor acestuia va determina o reziliență sporită a sistemului financiar-bancar și va sprijini dezvoltarea economiei Republicii Moldova în atingerea standardelor specifice europene”.