MOAŞTELE SFINTEI RITA PENTRU DOUĂ ZILE ÎN MUNICIPIUL BISTRIŢA

PROTOPOPIATUL GRECO-CATOLIC BISTRIŢA

ORGANIZEAZĂ

PELERINAJUL MOAŞTELOR SFINTEI RITA LA

BISERICA “BUNA VESTIRE” (strada Gării nr. 13 lânga WINMARKT) DIN BISTRIŢA

în perioada 16 – 17 August 2011

Evenimentul se va desfăşura după următorul program:

MARŢI 16 August 2011

Ora 16.00 – Primirea şi instalarea Sfintelor moaşte în Biserică, rugăciune de mulţumire, prezentarea relicvei, Oficiu de rugăciune închinat Sf. Rita, Binecuvântarea familiilor şi venerări particulare

Ora 18.00 – Sfânta Liturghie – Venerări particulare

Ora 19.45 – Binecuvântarea solemnă a trandafirilor

Ora 20.00 – Procesiune cu moaştele Sfintei Rita pe traseul: Biserică – B-dul Decebal – Str. A. Mureşanu – Str. Năsăudului – Str. Gen. Grigore Bălan – Pietonal – Str. Gh. Şincai – Biserică

Ora 22.00 – Rugăciunea Sfântului Rozariu – Venerări particulare

Ora 22.30 – Vizionarea filmului: “Viaţa Sfintei Rita”

MIERCURI 17 August 2011

Ora 8.00 – 9.00 –Rugăciunea Sfântului Rozariu – Venerări particulare

Ora 9.00 -10.00 – Sfânta Liturghie

Ora 10.00 -11.00 – Rugăciuni şi venerări particulare

Ora 11.00 – Binecuvântarea solemnă a trandafirilor

Ora 11.30 14.00 – Venerări particulare

Cine este Sfânta Rita?

Privită de aproape şi dând la o parte aureola legendei, avem în faţă inima plină de omenie a unei femei care nu a trecut indiferentă pe lângă tragedia durerii şi a mizeriei materiale, morale şi sociale. Evenimentele vieţii sale sunt evenimente de ieri, de azi şi dintotdeauna.

Rita s-a născut în anul 1381, într-un colţ îndepărtat al Umbriei, la Roccaporena (Italia). A crescut în frica de Dumnezeu alături de părinţii ei înaintaţi în vârstă, a căror autoritate a respectat-o atât de mult, încât, pentru a face voinţa lor, a renunţat la gândul de a intra în mănăstire şi a acceptat să se căsătorească cu un tânăr violent şi certăreţ, Paul Ferdinand.

Biografiile sfintei ne prezintă icoana unei vieţi de familie ca multe altele: o soţie bună, iertătoare, atentă să nu provoace supărare soţului, ale cărui abateri ea le cunoştea bine, dar care suferă şi se roagă în tăcere. Bunătatea ei reuşeşte în cele din urmă, să înmoaie inima lui Paul, care îşi schimbă viaţa şi obiceiurile, dar nu reuşeşte să facă uitate vechile ameninţări din partea numeroşilor săi duşmani. Într-o seară, cineva intră speriat în casă şi-i spune Ritei că soţul ei zace mort pe marginea unui drum. Cei doi copii ai lor, de acum mărişori, au jurat să se răzbune; Rita încearcă să-i convingă să renunţe la acest gând, dar a trebuit să-şi dea seama că toate eforturile ei sunt zadarnice, şi atunci a găsit curajul să-l roage pe Dumnezeu să-i cheme la El mai degrabă decât să permită să-şi păteze mâinile cu o crimă. Rugăciunea ei, omeneşte de neînţeles, a fost ascultată. Rămasă fără soţ şi fără copii, Rita se duce şi bate la poarta mănăstirii călugăriţelor augustiniene din Cascia, dar cererea nu i-a fost primită.

Întorcându-se în căminul ei pustiu, se roagă fierbinte şi timp îndelungat la cei trei protectori ai săi: Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Augustin şi Sfântul Neculai de Tolentino. Şi, într-o noapte, se întâmplă minunea: cei trei sfinţi apar, o invită să-i urmeze, dau la o parte poarta mănăstirii, bine asigurată cu zăvoare şi lanţuri, şi o conduc în mijlocul capelei, unde călugăriţele făceau rugăciunile de la miezul nopţii. Astfel, Rita a fost primită în mănăstire şi a îmbrăcat haina călugărească, împlinindu-şi dorinţa din copilărie de a se dărui cu totul lui Dumnezeu, consacrându-se unei vieţi de rugăciune, de aspră pocăinţă şi de iubire faţă de Cristos Răstignit pe Cruce. Ca răsplată, Isus Cristos a asociat-o în mod vizibil la suferinţele sale, înfingând în fruntea ei un spin din coroana purtată de El.

Spinul miraculos primit în timpul unui extaz i-a produs o rană foarte dureroasă, care a supurat până la moarte, adică timp de paisprezece ani. Renumele sfinţeniei sale a trecut dincolo de zidurile mănăstirii. Rugăciunile Ritei au obţinut de la Dumnezeu numeroase vindecări minunate şi convertiri. Pentru ea, nu cerea decât să i se dea durerile prin care îi uşura pe semenii săi. Şi-a sfârşit viaţa în mănăstirea din Cascia, în anul 1457, şi a fost canonizată în mod oficial în anul 1900. Este numită "mijlocitoarea cazurilor disperate". Viaţa şi rugăciunile ei aduc şi astăzi în multe suflete pacea şi curajul.

Să venim cu toţii să ne rugăm la moaştele Sfintei Rita pentru ca ea să ne mijlocească îndreptarea vieţii şi iertarea păcatelor de către Isus Mântuitorul!

Preot Ioan Vasile FRIŞAN

Protopop al Protopopiatului Greco-Catolic din Bistriţa