Năsăudul, patria costumului popular

              An de an, în luna mai, începând din 1861, năsăudenii demonstrează lumii întregi că portul tradiţional  este simbolul identităţii noastre naţionale. Ziua de duminică, 15 mai 2016, a primit o conotaţie istorică prin faptul că, obiceiul Maialului elevilor năsăudeni aflat la cea de-a 145-a ediţie a fost înnobilat de Ziua Costumului popular, o initiativă fără precedent, pornită de la Claudia Andron şi Felicia Szucs,  care  a adunat toată suflarea din Ţara Năsăudului şi din împrejurimi. Pe lângă elevi s-au aflat şi numeroşi  vârstnici, părinţi şi chiar preşcolari, îmbrăcaţi în straie populare, astfel că numărul lor a atins  aproape 5000 de participanţi. S-au golit lăzile de zestre şi s-a umplut sufletul de emoţie. Cineva spunea că n-a mai fost aşa ceva decât în 1966, când a avut loc Centenarul lui Coşbuc, acolo în satul lui natal.

          De data aceasta, Năsăudul a devenit cea mai strălucită sărbătoare. O sărbătoare a frumuseţii portului popular de pe aceste meleaguri. În această zi a fost etalată măiestria artistică şi ingeniozitatea creatorului popular.Bogăţia cromatică a costumelor, faimosul clop cu păun, curelele cu mărgele, zadiile, ceptarul cu ciucuri, năfrămile înflorate, au strălucit sub razele binevoitoare ale soarelui şi privirile miilor de spectatori. Evenimentul a fost organizat de către Primăria oraşului Năsăud şi Casa de Cultură ,,Liviu Rebreanu’’, în parteneriat cu Colegiul Naţional,, George Coşbuc’’ şi susţinut de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud.

         Invitat de onoare a fost vicepremierul Vasile Dâncu, care împreună cu primarii : Mircea Romocea (Năsăud), Nicolae Moldovan (Beclean), Anchidim Pavelea (Runcu Salvei), prefectul Ovidiu Frenţ, deputatul Doina Pană şi preşedintele Consiliului Judeţean Radu Moldovan au îmbrăcat straiele populare, trăind emoţiile evenimentului.

        Reuşita acţiunii s-a datorat maestrului coregraf Marin Barbu şi vestitei creatoare de costume populare, Virginia Linu, care s-au implicat într-un mod suprauman în întreaga ei desfăşurare.Stadionul ,,Progresul’’ s-a transformat într-o mare de oameni care s-a mişcat în cercuri concentrice sub ritmul impresionant al muzicii. După ce s-a jucat ,,Roată de la Runc’’şi s-a intins hora tradiţională, ,,Nea Mărin’’a ţinut să spună : Dacă anul acesta este doar începutul, în ediţia următoare  vrem să intrăm cu această manifestare în cartea recordurilor.