Nicolae Băciuţ – povestea răsăritului

Vrednicul scriitor Nicolae Băciuţ prezintă, la Editura Nico, volumul „La răsărit de apus”, prin intermediul căruia transformă subiectele expuse în ziare şi reviste în adevărate pagini de carte în care primesc un nou contur eleganţă, rafinament. Constatăm că Băciuţ are o grijă pentru construirea frazei, ceea ce ne ghidează dincolo de opinii spre literatura pură, textele cu un orizont extins făcându-ne din cititori participanţi. Subiecte diferite din lumea care ne înconjoară, cu precădere din cea artistică, privite din unghiuri diferite într-o carte care comunică mesaje bine semnalizate între autor şi receptor. Coperta, bine inspirată, este zugrăvită pe baza unei fotografii realizată de Melania Cuc la Archiud. Cartea începe cu citatul „Prostia va avea bani, iar nepriceperea va avea putere” a lui Andrei Pleşu, Băciuţ conturând, prin intermediul textelor note despre sentimentul românesc al fiinţei, unde patria de pământ este mult în urma patriei de cuvinte, deşi pe alocuri vorbeşte şi despre o literatură a exilului sau exilul în literatură. Bariera străinătăţii este spartă, însă, prin scriitori ca Daniel Renon sau trubaduri ca George Ani. Când cineva ne supără suntem sfătuiţi să-l recitim pe Eminescu sau să luăm aminte la cugetările părintelui Steinhardt, despre care Băciuţ vorbeşte într-un interviu semnat de Emilian Cira. Nu lipsesc scrisorile cordiale din corespondenţa cu Doina Cetea sau întâmplările petrecute cu fratele Grigore Vieru şi artiştii Doina şi Ioan Aldea Teodorovici. Scriitorul ne face părtaşi la masa de lucru, unde facem cunoştinţă şi cu biblioteca din casă, cu scriitori interzişi sau cu gruparea Echinocţiu. Nu lipseşte din carte magia cuvântului sau îngerii construiesc din cuvinte dintr-un alfabet al poeziei. Pe aceeaşi linie suntem părtaşi la călătoria în Ţara Sfântă sau la vieţile sfinţilor români, Băciuţ amintindu-ne de mitropolitul Gavriil Bărnulescu Bodoiu, originar din Bistriţa.

Şi pentru ca meniul să fie complet, nu lipsesc nici vedetele românilor gen Busuioc, Becali sau Cleopatra. Cartea se încheie prin câteva materiale mai mult sau mai puţin oficiale despre munca din ultimii ani de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş, unde Nicolae Băciuţ este director, conturându-se un bilanţ al multelor şi importantelor acţiuni culturale. Volumul poate fi inclus în seria de cugetări a Editurii Nico, Nicolae Băciuţ reuşind să fructifice, cum numai el ştie, fiecare gând transformându-l, prin prisma psihologică, filozofică şi literară, într-un subiect.