NICOLAE BODIU – PRIMAR DE CINCI STELE

Deplângem dispariţia prematură a primarului NICOLAE BODIU (4 iul. 1956 - 3 IV 2012), cel care a fost cinci legislaturi edilul comunei Rebrişoara (1992-2012), reprezentând cu cinste comunitatea sa natală în tot ceea ce a întreprins pe plan local. S-a învrednicit şi afirmat prin fapte care au depăşit cu mult împlinirile altor primari de până la dânsul. A iubit şcoala ca elev, ca părinte iar ca primar a lăsat în urma sa şcoli noi sau renovate substanţial… I-a înţeles pe gospodarii rebrişoreni ajutându-i să ajungă curentul electric la ei acasă – în Poiană, Pe Scrada, Pe Dobodea, Pe Poderei şi aproape pe toate runcurile Gersei…; a protejat gospodăriile localnicilor prin diguri ce potoleau viiturile Gersei..; a vrut să ofere comunei un drum bine amenajat până la Peştera Tăuşoare, drum pe care l-a şi realizat parţial; l-au preocupat canalizarea şi alimentarea cu apă a comunei, obiective realizate în totalitate; a reuşit realizarea podului peste Someş; a dat o nouă formă localului de Primărie, Căminului Cultural, Bibliotecii comunale, pe care le-a dotat cu utilităţi din cele mai moderne, a croit un dispensar nou pe care şi l-ar fi dorit terminat şi dotat corespunzător… A protejat blocurile de locuinţe pentru specialiştii ce vor lucra în comună…
A susţinut actul de cultură local, cinstind eroii căzuţi la datorie cărora le-a edificat un grandios monument; a reluat în câteva rânduri festivalul local de folclor; a sprijinit activitatea sportiv-fotbalistică, apelând de multe ori la buzunarul propriu; a sprijinit protejarea patrimoniului muzeal sătesc oferindu-i ca locaţie, cea mai veche clădire din comună – fosta şcoală comunală; a susţinut crearea unui Centru de Documentare şi Informare după regulile moderne de astăzi şi în care, atât localnicii cât şi oaspeţii comunei se pot documenta cu privire la primarii pe care i-a avut Rebrişoara de-a lungul existenţei sale; atent cu valorile comunei a susţinut în Consiliul Local, acordarea titlului de Cetăţean de Onoare la mai mult de douăzeci de personalităţi care au contribuit la frumoasa imagine a comunei Rebrişoara în peisajul judeţean şi naţional; iar prin sprijinirea acţiunilor educative ale Astrei a ridicat la nivel superior respectul pentru istorie şi personalităţile istorice, contribuind la dezvelirea bustului Decebal şi a numeroase plăci care consemnează nume dragi rebrişorenilor… În timpul său au fost editate două monografii ale comunei, din care prima, în două volume… Împreună cu astriştii locali a găzduit două adunări anuale ale Astrei năsăudene (1997, 2007), oferind condiţii deosebite expoziţiilor organizate, sesiunilor de comunicări, lansărilor de carte.. El însuşi, în calitate de membru al Astrei, era un remarcabil recitator din Eminescu, Goga şi Coşbuc, talent moştenit şi de fiica sa Liana… Oaspeţii Astrei din ţară prezenţi la aceste manifestări, apreciau cu sinceritate evoluţia elegantă a localităţii şi admirau solicitudinea cu care primarul comunei Rebrişoara se angaja în rezolvarea problemelor de interes major pentru comună…
A trăit în cinste şi demnitate, valori moştenite de la părinţi şi bunici şi transmise şi copiilor săi.. Şi-a respectat cu sfinţenie familia, neamul şi consătenii… Primarul Nicolae Bodiu trăia cu răspundere sintagma „Omul potrivit la locul potrivit” şi asta numai cu acordul şi votul liber al rebrişorenilor, iar celor superiori lui le adresa cu un oarecare zâmbet, îndemnul: „Să conduceţi ţărişoara ca şi Bodiu, Rebrişoara..”. De văzut dacă lucrurile s-au petrecut întocmai… Dar, multele proiectele gândite pentru consătenii săi s-au topit odată cu el, însă viaţa merge înainte…
În 20 de ani de mandat politic poţi lăsa în urma ta fie o aură de respect, fie o stigmă regretabilă… Respectul s-a confirmat şi în ziua despărţirii de această lume, când era deplâns de însuşi arhiepiscopul şi mitropolitul Andrei Andrecuţ al Clujului, de protopopul Năsăudului Ioan Dâmbu şi cei 15 preoţi care l-au însoţit, de reprezentanţii judeţului - prezenţi în totalitate.., de parlamentarii ţinutului, de cei peste 20 de primari din judeţ, inclusiv cel al Bistriţei, de reprezentanţii Uniunii Comunelor Grănicereşti, de numeroşii săi prieteni şi sutele de rebrişoreni, indiferent că erau ortodocşi sau penticostali, de fanfara din Telciu, prin sutele de coroane…; Tot din respect, localnicii care-i susţineau sicriul, purtau costumul popular tradiţional rebrişorean…, aşa cum l-a purtat şi dânsul în anii tinereţii, când îşi încerca talentul prin „Tarostea” rostită la nunţi sau „Strigatul la găină”… Dar despre acest respect şi înaltă cinstire vorbesc şi diplomele şi medaliile primite de la cei ce i-au cunoscut şi apreciat activitatea…
Familia sa rămâne nemângăiată, dar încrezătoare că viitorul poate fi abordat cu îndrăzneală, cu mult curaj, cu multă înţelepciune şi binenţeles, în unitate deplină în jurul valorilor moral-creştine pe care le-au moştenit de la părinţi, bunici sau străbunici… O mamă îndurerată atunci se bucură, când îşi vede copiii ajutându-se între ei şi respectându-se îndeajuns…
Fie-i ţărâna uşoară şi binecuvântată aducerea aminte…

Prof. Ioan Seni, rebrişorean la origini.