Ioan Turc: Și la Bistrița #SePoate, dar totul începe cu un vot!

Motto:
„Bistriță supusă, mergi la vot, contează!”
(Imnul Pârtiei Cocoș)
Dupa 3 mandate de administratie catastrofală asociată cu un comportament de vătaf al primarului Ovidiu Cretu, orasul Bistrita are nevoie de o schimbare profundă. In primul rând este nevoie de o schimbare de mentalitate la nivelul administratiei locale.
Primarul Cretu a refuzat de fiecare dată să dialogheze cu cetătenii si a actionat numai după mintea lui cea proastă.
La capitolul locurilor de muncă de la venirea firmei Leoni, pe timpul fostului primar Vasile Moldovan, niciun investitor important nu a mai venit la Bistriţa. Primăria condusă de Cretu a amenajat un Parc Industrial dar care din 2015 pana astazi nu a fost populat cu activitati industriale. Prin urmare, putem spune că s-au investit câteva milioane de euro pe nişte betoane, care stau nefolosite in loc sa asigure măcar câteva sute de locuri de muncă. Initiativa construirii unui parc industrial la Bistrita apartine liberalului Ioan Turc, care incă din anul 2006, pe vremea când era viceprimar al municipiului, a propus amenajarea unui parc industrial la Sărata, dar şi a unui campus pentru învăţământul universitar tehnic din cadrul extensiei UTCN. Pana la urma ideea lui Ioan Turc, a fost preluata partial de PSD-isti lui Cretu care, cu greu au realizat doar Parcul Industrial, dar si acesta subdimensionat ca suprafată si utilităti. Insă nici vorbă despre campusul UTCN al extensiei Bistrita, sau despre incubatorul de afaceri.
O adevărată gaură neagră in bugetul local o reprezintă pârtia de schi de pe Dealul Cocoș, pentru care primăria Bistrita a accesat un împrumut bancar în valoare de aproximativ 10 MILIOANE de euro, din care o mare parte au fost îndreptate spre această investitie păguboasă, deși la inceput Cretu a promis că NU va îndatora bugetul public și că va accesa fonduri nerambursabile.
O altă gafă de proportii de care s-a cramponat incă din primul său mandat primarul Cretu este legată Centura de Sud prin Padurea Codrisor, o aberatie prin care s-au blocat proiecte importante de urbanism, dar a lăsat orasul Bistrita si fără o centură ocolitoare. Mai concret, centura 2 SUD nu s-a materializat, din cauza costurilor exagerate si a problemelor legate de alunecarile de teren, in schimb a inflamat opinia publică, din cauză că au fost blocate cele doua proiecte de amenajare a malurilor râului Bistrita si a dealului Codrisor pentru agrement.
La capitolul Urbanism – s-a construit haotic și pentru faptul că in primărie nu există specialiști cu viziune în arhitectura. De mai bine de 10 ani functia de „arhitect- sef” este detinută de un inginer- constructor în persoana doamnei Monica Pop (coincidentă de nume cu renumitul medic oftalmolog Monica Pop). Si pentru ca bulibășeala să fie deplină , la sefia serviciului Urbansim al municipiului Bistrița este tot un inginer-constructor, în persoana domnișoarei Dana Bilegan.
In aceste conditii, în care Urbanismul din Primăria Bistrița este condus de 2 ingineri-constructori, primarul Ovidiu Crețu, pe care nu-l dă inteligenta afară din casă, a avut ultimul cuvânt în aprobarea autorizațiilor de construire și în dezvoltarea arhitecturală haotică a orasului.
De asemenea, spațiile verzi, zona Industrială, malurile râurilor, localitătile componente in special: Sărata, Slătinița, Sigmir, Ghinda care nu sunt pe soseaua natională, dar chiar si multe din zonele rezidențiale din oras au fost ignorate total și parcă n-ar face parte din „Bistrița Europeană”.
La capitolul Cultură , deşi primăria Bistriţa cheltuie anual un milion de euro nu a reuşit să facă evenimente importante în oraş, iar tinerii sunt total neglijaţi. Din cauza lipsei de viziune in organizarea evenimentelor la Bistrita domină sub-cultura și bâlciurile care se constituie in manifestari de tip Cântarea României. Cretu a eşuat lamentabil în încercarea sa de a organiza târguri ca în Viena, iar Zilele Bistriţei, cel mai important eveniment cultural pentru bistriţeni, au fost expediate in târgul de vite din Viisoara.
La capitolul Turism, primăria Bistrița a accesat fonduri europene în valoare de aproximativ 1.000.000 de lei, pentru a crea un BRAND al orașului . Lipsa de viziune în realizarea unui set de elemente identitare de promovare turistică a orașului s-a concretizat in kitsch-uri urbane precum struții, ouăle și merele de plastic care ne fac de râs și alungă turiștii si asa putini, rătăciți într-un oraș amorțit. Fântânile arteziene, parcurile, zonele de relaxare spun multe despre gusturile indoielnice ale primului gospodar al urbei. Deşi ar fi câteva locuri interesante de vizitat în Bistriţa si in imprejurimi, acestea nu au fost niciodată promovate cu adevărat şi nici puse în valoare. Practic, turismul în Bistriţa se rezumă doar la liftul de la Biserica Evanghelică.
In concluzie, cele trei mandate de administratie Cretu au adus Bistritei „faima” de „Caracalul Ardealului” (Caracalul a intrat in legendă ca fiind locul în care s-a răsturnat carul cu proşti).
Vezi: http://www.catavencii.ro/bistrita-orasul-unde-s-a-rasturnat-carul-cu-pei...
Echipa PSD-ista din care a facut parte si viceprimarul Cristian Niculae si-a demonstrat limitele prin faptul că nu a realizat obiectivele promise bistritenilor cu ocazia alegerilor locale din 2016, in schimb a girat toate ineptiile primarului Cretu.
Vezi:https://www.rasunetul.ro/11-consilieri-11-proiecte-pentru-bistrita-0