Mihaela Ivan: În adâncuri, sub pământul pe care se ridică Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud, se află o Planetă, Planeta Tăușoare!

…, iar pereții de stâncă, zici că fac loc când începe VOCEA. Vocea Tăușoarelor, curatorul Crin Theodorescu.

Totul stă drepți, ascultă și se lasă studiat.

Totul vorbește despre evoluția Pământului, despre noi, despre comori pe care trebuie să le vedem, căci sunt la picioarele noastre.

7 ore am stat sub Pământ, în tranșee și când era greu, Vocea Tăușoarelor începea încă o poveste care ne ducea ca vântul printre galerii, prin Trecerea Comuța, pe frânghii, printre planșee stalagmitice, “La Sala de Mese”, pe lângă fosila de Campanile Giganteum, oase de lilieci, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în pesterile lumii.

Și câte și mai câte.

Diana Boariu a surprins o bucățică din minunea Planetei din Poarta Transilvaniei. Oricâte imagini am pune, este imposibil să realizați ce este acolo.

Efectiv simți că ești pe altă Planetă.

Curatorul Crin Theodorescu este parte din Planeta aceasta, știe totul despre ea. O îngrijește ca pe propriul copil.

Un OM rar, un specialist desăvârșit care a transformat cele 7 ore grele, într-una dintre cele mai frumoase experiențe.

Și dorința să revenim acolo și încă ceva… .

“Pentru că am promis.”

Mulțumim!!!

•••

Este #MusaiDeȘtiut că Peştera Tăuşoare din #Poarta_Transilvaniei:

• are cea mai mare lungime a galeriilor din Carpații Orientali;

• într-o sală aflată la peste 4 kilometri și jumătate distanță de intrarea în peștera se află o cascadă de 15 metri înălțime;

• se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips, aici aflându-se cea mai mare concentrare de formațiuni de gips din pesterile țării;

• a fost identificată prezența mineralului „Mirabilit”, unic în pesterile din România și găsit doar în câteva peșteri din lume, dar și a „Bilelor de Tăușoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în pesterile lumii;

• este singura din Carpații Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peșteră”;

• au fost identificate patru specii de lilieci care își au habitatul în peșteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic și liliacul cărămiziu;

• adăpostește un număr de aproximativ 10.000 de lilieci pe perioada iernii, aflați în hibernare;

• tot aici se găsesc elemente de faună de podea cu caracter unic, elemente unice sau rare din domeniul mineralogiei și geologiei;

• ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri;

• fost descoperită în 1955 de învăţătorul Leon Bârte.

Mai multe informații, pe site-ul de la Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud: https://bit.ly/3uZkAUm