31 Mai - Ziua Mondială Fără Tutun

     În data de 31 mai – Ziua Mondială fără Tutun, instituțiile și organizațiile din domeniul sănătății din România se alătură inițiativei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru a promova și  îmbunătăți nivelul de conștientizare în ceea ce privește pericolele asociate consumului de tutun, riscurile promovării produselor de tutun mai ales în rândul tinerilor și necesitatea de a acționa împreună pentru un viitor fără tutun.

    În acest an, atenția este îndreptată către protejarea copiilor de influența industriei tutunului, pentru acest lucru fiind necesare eforturi comune ale comunităților, părinților și educatorilor de a contracara strategiile publicitare din mediul online care au drept țintă în primul rând tinerii.

    Indiferent de măsurile legislative care urmăresc limitarea expunerii populației la riscurile asociate consumului de tutun pe care țările le iau, întotdeauna companiile de tutun identifică și utilizează noi mijloace și metode de comunicare și investesc multe resurse pentru a ajunge la oameni, urmărind atragerea tinerilor să experimenteze consumul, reducerea motivației fumătorilor de a renunța și încurajarea foștilor fumători de a reîncepe să fumeze.

    De aceea, prin acțiunile desfășurate la nivel național cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun urmărim informarea tinerilor asupra riscurilor pentru sănătate asociate consumului de tutun și sprijinirea reglementărilor stricte, ca pași esențiali spre crearea unui viitor fără fum de tutun pentru generația viitoare.

    Anul acesta sprijinim competiția organizată de Organizația Mondială a Sănătății în cadrul căreia, în perioada 1 mai – 30 iunie 2024, se așteaptă din partea tuturor persoanelor cu vârsta sub 35 de ani, scurte mesaje video care dezvăluie tactici utilizate de industria tutunului sau politici eficiente de protejare a tinerilor de influență. Informații despre această campanie pot fi accesate urmând link-ul: https://ggtc.world/actions/global-media-competition

     Nicotina conținută în tutun creează dependență ridicată, iar consumul de tutun este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare și respiratorii, peste 20 de tipuri sau subtipuri diferite de cancer și multe alte afecțiuni. Tutunul este un produs toxic ce conține substanțe capabile să provoace toate tipurile de cancer.

      Organizația Mondială a Sănătății consideră că toate formele de consum de tutun sunt nocive, inclusiv țigările electronice, produsele încălzite fără ardere și tutunul fără fum.

      Consumul de tutun este principalul factor de risc evitabil în lume și cea mai importantă cauză de deces prematur în Uniunea Europeană (aproximativ 700.000 de decese anual), iar aproximativ 50% dintre fumători mor prematur (în medie cu 14 ani mai devreme).

       În România:

  • Peste un sfert din populaţia de 15 ani şi peste fumează, 18,7% din aceasta fiind fumători zilnici (fără a fi incluși fumătorii de țigări electronice sau alte produse electronice similare)- conform studiului ”Starea de sănătate a populației” realizat de Institutului Național de Statistică, 2021;
  • Prevalența mare a fumatului în rândul tinerilor este îngrijorătoare. Conform aceluiași studiu al Institutului Național de Statistică, proporția persoanelor fumătoare, în rândul adolescenților și tinerilor din grupa de vârstă 15‐24 ani, care fumează zilnic, este de 10,16%, în timp ce 9,81% fumează ocazional. Aproximativ 1,7% din populația de 15 ani și peste a declarat că utilizează țigări electronice sau produse similare, ponderea cea mai mare în ceea ce privește utilizarea acestor produse fiind înregistrată la persoanele din grupa de vârstă 25-34 ani (3,3%).
  • Fumul de tutun afectează atât persoanele care fumează, cât şi pe cele din imediata apropiere a acestora (fumătorii pasivi). Din totalul copiilor sub 15 ani, expunerea zilnică la fumul de tutun a fost menționată în cazul a 11,7%, iar din totalul persoanelor de 15 ani și peste 20,0% sunt expuse zilnic fumului de tutun.

     Consecințele medicale ale consumului de tutun, inclusiv expunerea pasivă la fumul de țigară, fac din prevenirea fumatului și din controlul expunerii la marketingul industriei tutunului, părți esențiale ale oricărei strategii de sănătate publică[i].

     La nivel naţional, promotorii sănătății fac demersuri pentru schimbarea comportamentelor populației, prin adoptarea unui stil de viață sănătos, ca alternativă la fumat. Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a tinerilor cu privire la riscurile consumului de tutun, sensibilizarea persoanelor care fumează să renunţe la fumat, precum şi educarea populaţiei în ansamblu, reprezintă modalități accesibile de prevenție a consumului de tutun.

     Lupta împotriva acestei probleme de sănătate publică a fost consolidată prin implementarea și dezvoltarea programelor naționale atât prin voința politică cât și prin implicarea specialiștilor din domeniu.

 

               Director executiv,

                                Dr. Anca Andrițoiu                                          

  

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5