Anul „Cardinal Iuliu Hossu”. 140 de ani de la nașterea Fericitului Episcop martir născut la Milaș

Onoratului cler împreună slujitor, cuvioșilor călugări și că­lugărițe,

iubiților credincioși greco-catolici și tuturor creștinilor iubi­tori de Dumnezeu,

Iubiți frați și surori în Cristos,

Un An de har, dedicat Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, celebrat pe întreg teritoriul României, a început. Este un dar de mare preț pentru noi, fii ai Bisericii Gre- co-Catolice, și sunt convins că doar lacrimile Maicii Sfinte și mâinile ei pururi împreunate în fața Tronului Ceresc au putut împlini o asemenea minune. Este un dar pentru toți fiii acestei țări, chemați să redescopere, privind la figura blândă a lui Iuliu Hossu, valoarea unității, a comuniunii și a jertfei pentru credință și idealuri. Timpurile pe care le trăim au cu adevărat nevoie de un astfel de exemplu, fiindcă tocmai aceste valori, regăsite în viața Fericitului Ierarh, sunt puse astăzi la grea încercare.

Trei momente din viața Cardinalului ilustrează într-o manieră luminoasă valoarea unității, a comuniunii și a jertfei.

Primul dintre ele ne situează în perioada tristă a Holocaustului, atunci când frații noștri evrei erau urmăriți, arestați și deportați, pentru a fi omorâți. În acele vremuri atât de tulburi, când rațiunea multora era orbită de ideo­logii inumane iar curajul era asaltat de frică și de resem­nare, Episcopul Iuliu Hossu a dovedit că responsabilita­tea morală merge dincolo de frontierele religioase, etnice sau politice. El a ales să reacționeze public, încercând să stăvilească furtuna de nedreptate și să contribuie la salvarea evreilor. O Scrisoare pastorală a fost adresată tuturor preoților și credincioșilor greco-catolici, cu îndem­nul de a face tot ceea ce le stă în putință pentru a-i ocroti pe cei persecutați. El însuși s-a implicat la Cluj și în alte locuri pentru a-i ascunde și proteja, cu riscuri mari pentru propria persoană și pentru Biserica pe care o păstorea. Dincolo de granițele religiei, Cardinalul simțea fraternita­tea cu toți fiii lui Dumnezeu de pe acest pământ. El a trăit adevărul cuvintelor Mântuitorului nostru Isus Cristos - „în­trucât ați făcut unuia dintr-acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut” (Mt. 25,40) - și, prin acțiuni curajoase în fața răului și pline de compasiune pentru cei oropsiți, a evidențiat faptul că iubirea față de aproapele este uni­versală și necondiționată. Prin această nobilă atitudine, Cardinalul Iuliu Hossu transcende istoria și își păstrează actualitatea, fiind un model de solidaritate care poate că­lăuzi societatea de astăzi pe drumul binelui și al dreptății.

Al doilea moment este legat de aceeași peri­
oadă dureroasă, când, în timpul ocupației Transilvaniei, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a rămas la Cluj. Au­zind că există riscul ca autoritățile să decidă închiderea Catedralei ortodoxe, din cauza puținilor credincioși, Car­dinalul Iuliu Hossu a decis să nu rămână un spectator în fața nedreptății și, la finalul Sfintei Liturghii, i-a invitat pe credincioșii săi să treacă și pe la Catedrala ortodoxă, pentru ca să fie cât mai multe persoane prezente. Dincolo de granițele confesionale greco-catolice, Fericitul Ierarh simțea suferința confraților și își manifesta comuniunea cu ei, ajutându-i și fiindu-le alături în mod concret.

Al treilea moment este cel al jertfei. Persecutorii atei din perioada prigoanei comuniste i-au cerut Cardi­nalului Iuliu Hossu să se lepede de credința lui. El le-a răspuns blând, dar ferm, că nici credința, nici principiile nu se pot lepăda ca o haină, în funcție de interesul momen­tului. Folosind celebra expresie „Credința noastră este viața noastră”, vrednicul Ierarh ilustra faptul că credința, valorile și principiile morale nu pot fi disociate, nu pot fi dizolvate prin compromis, oportunism sau lașitate în via­ța creștinului autentic. Dincolo de granițele umane și din abisul suferinței, fără să disprețuiască sau să urască pe cineva, iertând și binecuvântând, Fericitul Ierarh știa că darul credinței în Dumnezeu și comuniunea cu Biserica Romei sunt stelele care luminează și împlinesc viața. El devenea astfel martir pentru Cristos și astăzi imploră pen­tru fiecare dintre noi harul mântuirii.

Simțind probabil valoarea mărturiei excepționa­le a vieții Cardinalului și puterea sa inspiratoare, la fina­lul deliberării prin care Anul Iuliu Hossu era declarat An Național, toți membrii Camerei Deputaților, indiferent de culoarea politică, de religie sau de etnie, s-au ridicat în pi­cioare, aplaudând. Avem convingerea că Iuliu Hossu, din mărirea cerească, a îndreptat cu smerenie aceste aplau­ze spre Dumnezeul cel Viu, pe care l-a slujit cu dedicare totală și pe care L-a urmat până la capăt pe drumul Crucii, dar, în egală măsură, știm că Fericitul Ierarh continuă să mijlocească darul reconcilierii și al comuniunii pentru fie­care dintre noi, pentru Biserica Greco-Catolică și pentru întreaga Românie.

Să ne rugăm cu toții, din toată inima, ca lumina și harul pe care Bunul Dumnezeu le-a revărsat în viața Fericitului Iuliu Hossu să reaprindă în viața noastră, a tu­turor, darul speranței și al unității dintre noi! Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

Cu arhierească binecuvântare,

† Claudiu

Episcop de Cluj-Gherla

Deschiderea Anului „Cardinal Iuliu Hossu” (declarat la nivel național) în Eparhia de Cluj-Gherla

Anul „Cardinal Iuliu Hossu”, declarat la nivel național, va fi deschis solemn în Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla în după-amiaza de joi, 30 ianuarie 2025, la aniversarea nașterii Fericitului martir greco-catolic (n. 30 / 31 ian. 1885), în urmă cu 140 de ani.

Catedrala „Schimbarea la Față”, Catedrală a Episcopului Iuliu Hossu în perioada 1930-1948, va găzdui momentul inaugural, constând în Sfânta Liturghie arhierească celebrată de Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, cu participarea reprezentan­tului Sfântului Părinte, a Excelenței Sale Giampiero Gloder, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova și a altor distinși oas­peți și invitați.

În fața bisericii catedrale de pe str. Eroilor și, la fel, în interiorul sfântului locaș, sunt, cu acest prilej presărate - în cadru expozițional, prin obiecte, cuvinte și imagini - semne ale trecerii prin timp și istorie, și prin aceste locuri ce i-au fost scumpe, a marelui Arhiereu român unit cu Roma, Păstor iubit al turmei lui încredințate.

Vor putea fi, de asemenea, venerate moaștele Fericitului martir, ale celui care, din nespusă dragoste, și-a pus viața pentru Biserica și Eparhia sa.

Bunul Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla și Cardinal al Bi­sericii Catolice, Iuliu Hossu, Fericit martir al Bisericii Greco-Catoli- ce, a spus în ultimele zile ale vieții pământești și rostește și acum, de dincolo de timp: „Când ceasul dreptății va sosi, Biserica Unită să pășească în public cu doctrina iertării, cu armonia și pacea între oameni. Eu, în numele vostru, voi vorbi în fața Sfintei Treimi, în fața lui Isus și în fața Mijlocitoarei Doamne. Fiți tari în credință, nutriți speranța și iubiți-vă între voi și iubiți pe toți oamenii de orice naționalitate și de orice confesiune! Îmbrățișez pe toți frații mei din Dieceza Clujului și din toată Biserica Unită. Îi binecuvântez împreună cu ei pe toți credincioșii. Sărut masa de lucru din biroul meu. Sărut Crucifixul. Sărut pietrele de pe trotuarul pe care l-am călcat mergând la Sfânta Liturghie de la Catedrală.”

Pe aceleași „pietre” și în aceeași Catedrală sunt aștep­tați acum să îi urmeze pașii toți cei ce doresc să îl cunoască mai bine, să i se alăture în pelerinajul acestui an ce i-a fost dedicat - prin legea nr. 290 / 24 oct. 2023 - în întreaga țară, să îi cunoască idealurile, exemplul și să îi urmeze îndemnul.

Biroul de comunicații sociale

al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla

Pr. Daniel Avram

CALENDAR EVENIMENTE BISTRIȚA-NĂSĂUD

* 30 Ianuarie - Deschiderea Anului „Cardinal Iuliu Hossu” în Eparhia de Cluj-Gherla * Depunerea unei coroane de flori în locul nașterii la Milaș. Demersuri pentru un muzeu dedicat cardinalului pe locația casei în care s-a născut cu sprijinul primăriei Milaș

• 27 Martie - Eveniment Iuliu Hossu - Biblioteca Bistrița
• Expoziția itinerantă “Rădăcini și speranță - Un an cu Fericitul Cardinal Iuliu Hossu” în Protopopiatele Beclean, Bistrița și Rodna
• 15 iunie - Hram Molișet cu sfințirea pietrei de temelie a Bisericii și Complexului „Iuliu Hossu”

Episcopul Iuliu Hossu - date biografice

Fiu de preot greco-catolic, s-a născut la 30/31 ianuarie 1885, la Milaș, în Eparhia de Alba Iulia și Făgăraș. A urmat școala confesională în satul natal, apoi a studiat la Reghin și Târgu Mureș. Din 1900 a fost elev al Gimnaziului Superior Român-Unit din Blaj. De aici, în aprilie 1903 a luat parte la un pelerinaj la Roma organizat de unchiul său, preotul Vasile Hossu. Profund impresionat de Cetatea romană, de biserica San Pietro, de prezența Sfân­tului Părinte, s-a întors în țară cu dorința de a deveni preot.

La absolvirea seminarului blăjean, în 1904, revenea la Roma, ca bursier român. Până în 1910, a studiat la Institutul De Propaganda Fide, fiind alumn al Colegiului Urbano. A obținut, în 1906, doctoratul în filosofie, iar în 1910 pe cel în teologie. La Roma i s-a împlinit visul, a fost hirotonit preot în 27 martie 1910. După hirotonire s-a întors în țară, unde mai întâi a îndeplinit diferite funcții în Eparhia de Lugoj. La începutul Primului Război Mondial s-a înrolat în serviciul Crucii Roșii. Ca preot militar, a asistat spiritual și a încurajat răniții din spitale, pe fronturile din Boemia, Moravia și Austria.

În 1917, deși foarte tânăr, a fost numit Episcop al Eparhiei de Gherla și consacrat episcop, la 4 decembrie, în Catedrala din Blaj. După doar un an, tânărul Episcop de Gherla a vestit Marea Unire, citind Rezoluțiunea Adunării Naționale în fața mulțimilor adunate la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. Și-a amintit toată viața cuvintele pe care le-a rostit atunci, pe care le repeta, la 85 de ani, „cu neîmbătrânită dragoste” pentru generațiile viitoare.

Catedrala „Schimbarea la Față” a devenit Catedrala Episcopului Iuliu Hossu înce­pând cu 1930, când Sediul Eparhiei a fost mutat de la Gherla la Cluj. În perioada episcopa­tului său în libertate a desfășurat o intensă activitate pastorală, fiind supranumit „Episcopul vizitațiilor canonice”. A înființat școli, a impulsionat viața parohiilor, a reînviat tradiția pele­rinajelor la mănăstiri precum Nicula, Bixad, Moisei, Lupșa, Strâmba... S-a preocupat de soarta orfanilor și a văduvelor, de ajutorarea săracilor. A colaborat, în spiritul iubirii creștine, cu reprezentanții altor culte și religii. Fiind recunoscut ca personalitate de marcă a timpului său, la 2 iunie 1945 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Instaurarea regimului comunist a adus cu sine reprimarea elitelor intelectuale și spirituale ale României interbelice. După o perioadă de presiuni, amenințări și persecuții asupra Bisericii Greco-Catolice, au început arestările celor care nu acceptau invitația de a trece la o altă confesiune. În toamna anului 1948, în doar câteva zile de la finalul lunii octombrie, toți episcopii greco-catolici au fost arestați. Și Episcopul Iuliu Hossu a fost ridicat de agenții Securității, de la locuința fratelui său, din capitală, în noaptea de 28/29 octom­brie 1948. Imediat după arestare, mărturisea în Memorii, „m-am așezat în genunchi și, cu fruntea la pământ, am dat mărire Domnului Isus care m-a învrednicit pe mine nevrednicul de această mare cinste a temniței pentru credință”. Așa a primit închisoarea și suferința, mulțumind lui Isus pentru cinstea de a pătimi pentru Numele Său, de a-L urma pe El până la sfârșit pe drumul Calvarului.

Împreună cu ceilalți episcopi, a fost dus și anchetat la Ministerul de Interne, la vila patriarhală de la Dragoslavele, și apoi, mai bine de un an, s-a aflat în arest preventiv la Mă­năstirea Căldărușani.

În urma refuzului de a-și abandona credința, episcopii greco-catolici au fost închiși în regim de exterminare la Penitenciarul din Sighet. Episcopul Iuliu Hossu a fost deținut la Sighet între 25 mai 1949 și 4 ianuarie 1955. Închisoarea a fost pentru el un drum de sfințire. Răspundea, de fiecare dată când i se cerea să-și lepede credința: „Nu pot, credința noastră este viața noastră!”

Timp de 14 ani s-a aflat, cu domiciliu obligatoriu, la Mănăstirea Căldărușani, până în 13 mai 1970. Aici și-a scris memoriile din timpul detenției, pe care le-a încheiat în 1962 și le-a încredințat în taină fratelui său. După ieșirea la lumină a Bisericii Române Unite cu Roma, cartea Memoriilor Cardinalului Iuliu Hossu a văzut lumina tiparului, a apărut în diferite ediții în țară și străinătate, în limbile română și italiană.

Tot la Căldărușani, în 1969 Episcopul Iuliu Hossu a primit, printr-un trimis al Papei Paul al VI-lea, vestea ridicării sale la demnitatea de cardinal. A mulțumit, refuzând să meargă la Roma. A ales să rămână cu turma care i-a fost încredințată.

După mai bine de 20 de ani de detenție și domiciliu obligatoriu, la sfârșitul lui mai, în 1970, Cardinalul Iuliu Hossu își trăia ultimele ceasuri. Se afla în Spitalul Colentina din București, dar sufletul și gândul îi erau în Eparhia scumpă sufletului său. Episcopul Alexandru Todea i-a asistat încredințarea totală în mâna Domnului, i-a primit ultima mărturisire, i-a consemnat testamentul spiritual și ultimele cuvinte: „Știu Cui am crezut. Lupta mea s-a sfârșit”. A trecut în veșnicie binecuvântând, în 28 mai 1970. În ziua următoare a fost înhumat în grabă la Cimitirul Bellu catolic din capitală.

Osemintele Cardinalului Iuliu Hossu fost deshumate în 7 martie 2019. La cererea familiei, o parte au fost reînhumate, iar o altă parte a fost transportată la sediul Episcopiei de Cluj-Gherla.

A bătut mai apoi „ceasul istoric” din 2 iunie 2019, când Episcopii Greco-Catolici Martiri, uciși pentru credință sub regimul comunist, între care și Episcopul Iuliu Hossu au fost beatificați, la Blaj, de către Papa Francisc. După beatificare, moaște ale Fericitului Iuliu Hossu au fost depuse în mai multe altare, în țară și peste hotare. Poate fi venerat ca Fericit Martir și în catedrala în care s-a rugat șidin care a predicat, „Schimbarea la Față”.

În semn de recunoștință pentru că a luat apărarea evreilor persecutați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial reușind să salveze viața a mii de evrei, reprezentanții Federației Comunităților Evreiești din România, cu binecuvântarea apostolică a Sfântului Părinte Francisc și cu acordul Preafericirii Sale Lucian, Întâistătătorul Bisericii Române Uni­te, au început demersul pentru declararea Cardinalului Iuliu Hossu ca „Drept între popoare”. La finalizarea procesului, numele său va fi înscris pe „Zidul de onoare” din „Grădina Drepților între popoare” din Ierusalim.

Totodată, un act „susținut și salutat cu bucurie de întreaga Biserică Română Unită cu Roma, Greco-Catolică” - cum declara Preafericirea Sa Lucian la aflarea veștii -, a fost instituirea, de către Parlamentul României, a anului 2025 ca Anul „Cardinal Iuliu Hossu” la nivel național.

Cardinalul Iuliu Hossu rămâne, peste timp, model de verticalitate, apostol al Dom­nului care și-a întemeiat existența pe valori precum credință, unitate, pace, adevăr, mai ales frățească iubire pentru toți semenii săi, chiar pentru cei care i-au fost călăi. Cinstindu-i me­moria în acest an ce-i este dedicat, și generațiile de azi pot afla în exemplu său luminos un semn de speranță și un mod de a trăi valori precum cele pe care Cardinalul Iuliu Hossu le-a trăit și păzit.

Pagini realizate cu sprijinul părintelui Cristian Goia, protopop de Beclean, Bistrița și
Rodna, Eparhia de Cluj-Gherla